Politică
Averea partidelor “păpată” la Centru
* potrivit datelor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), dar și studiilor realizate de Expert Forum (EFOR), șapte partide politice din România vor primi, conform bugetului anual, 162 milioane lei, în 2021 * până în luna aprilie, către PSD, PNL, USR-PLUS, AUR, PMP și Pro România s-au alocat în total 64.667.971,59 lei * dacă ne luăm după declarațiile liderilor organizațiilor județene ale acestor partide, în teritoriu nu se distribuie aproape nimic * singurul care a recunoscut că organizația județeană primește lunar în jur de 3-4.000 lei a fost prefectul Nicușor Ciocan, președintele municipalei USR Brăila * și șeful PSD, Ion Rotaru, a afirmat că la un moment dat organizația a beneficiat de ”sprijin” de la Centru, însă în rest, liderii partidelor susțin că s-au distribuit doar pliante și bannere sau că nu s-a dat nimic
Filialele partidelor politice din Brăila nu se bucură prea mult la banii proveniți lunar din subvențiile de la stat. Cel puțin, asta susțin cei mai mulți dintre liderii organizațiilor județene, întrebați în legătură cu acest subiect. Expert Forum (EFOR) a dat startul mai multor analize privind modul în care cheltuie partidele politice banii de la bugetul de stat, plecând de la datele publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (ROAEP). Concluzia, în linii mari, a fost aceea că grosul banilor merge către propagandă și angajați. Așa cum se știe, partidele primesc bani, conform art. 25 din Legea nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Pe scurt, în baza scorului obținut la alegeri (25% – pentru rezultatele de la locale și 75% pentru parlamentarele din 2020). În prezent, finanțare de la bugetul de stat primesc șapte partide: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Mișcarea Populară (PMP), Partidul Uniunea Salvați România (USR), Partidul Pro România, Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) precum și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Și banii nu sunt deloc puțini. Potrivit EFOR, pentru anul 2021, valoarea totală, conform bugetului anual, este de 162 de milioane de lei pentru finanțarea partidelor. Conform datelor publicate de AEP, din ianuarie până în aprilie, suma alocată a fost în total de 64.667.971,59 lei (în ianuarie și februarie câte 19.843.634,81 lei, în martie 11.285.100,38 lei, iar în aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13.695.601,59 lei).
Dacă ar fi să facem un calcul pentru sumele încasate de partide în primele trei luni ale anului putem spune că PSD a primit 19.625.386,05 lei; PNL – 16.637.385,85 lei; USR – 5.283.671,87 lei; PLUS – 3.748.694,58 lei (și ținând cont că cele două formațiuni au fuzionat între timp, discutăm despre un total de 9.032.366,45 lei doar pentru primele trei luni); AUR – 3.972.023,82 lei; PMP – 1.026.816,5 lei; Pro România – 741.895,13 lei.
Plecând de la aceste informații, redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au stat de vorbă cu liderii filialelor locale ale acestor partide pentru a vedea dacă și în ce procent sunt distribuiți bani în teritoriu. În afară de USR-istul Nicușor Ciocan, care a vorbit despre 3 – 4.000 lei lunar, toți ceilalți au punctat fie că nu se dau bani în teritoriu, fie că se dau, dar doar sub formă de materiale promoționale sau foarte rar sprijin financiar (cum este cazul PSD). Dar să le luăm pe rând.
La PSD se acordă sprijin, dar la nevoie
Președintele organizației județene a PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, a dorit în primul rând să sublinieze că el este unul dintre susținătorii ideii ca partidele politice să primească finanțare de la bugetul de stat. Acesta a afirmat că printr-o astfel de măsură este eliminat riscul ca partidele să primească finanțare de la diverși afaceriști și că se asigură un soi de independență.
”Decizia aceasta a fost luată tocmai în ideea în care se dorea o anumită independență din punct de vedere financiar a funcționării unui partid politic. Pentru a evita sau a elimina, în mare măsură sau chiar în totalitate, componenta care însemna, eu știu, finanțare din surse diverse, susținerea unor oameni de afaceri și așa mai departe. Și eu cred că a fost o decizie bună. Acum, referitor la cuantum poate că este de discutat. În funcție de cum se dau aceste sume, cât ar trebui și care este fundamentarea? Îmi e greu să am un răspuns documentat, pentru că nu am elemente care să țină de fundamentarea deciziei, referitor la cuantum, la sume. Sigur că fiecare partid are nevoie de bani pentru că este vorba de sedii, de tot ceea ce înseamnă logistică, partea care ține de organizare de precampanii, pentru că pentru campanie este o altă componentă, de oamenii care sunt în zona respectivă la fiecare partid”, a declarat Rotaru.
Senatorul a afirmat că nu cunoaște situații de redistribuire a acestor sume către organizațiile din teritoriu. Cu toate acestea, Rotaru a recunoscut că au existat situații în care organizația a primit sprijin financiar de la Centru, însă sub forma unor sume modice.
”Am primit și sprijin de la Centru atunci când s-a pus această problemă. Dar noi susținem, de regulă, cheltuielile prin contribuțiile membrilor de partid și ale tuturor organelor alese care plătesc cotizații. Sigur, dacă ne referim la faptul că partidul trebuie să își găsească resurse, este valabilă și o idee prin care s-ar putea emite soluția de a nu mai fi finanțate partidele politice. Dar eu cred că aceasta va genera alte consecințe și nu vreau să intru în detalii aici. Cred că decizia este de luat în funcție de cuantum, în primul rând. Acum se face în funcție de procentele obținute la alegeri”, a conchis Rotaru.
Niciun ban în teritoriu la PNL
Cel puțin asta a afirmat președintele interimar al PNL Brăila, Cătălin Boboc. Întrebat dacă din aceste sume o parte ajunge și la filiala pe care o conduce, secretarul de stat la Ministerul Muncii a răspuns scurt: ”Nu au fost repartizați bani către filiale”. Cât despre susținerea sa ca partidele să primească finanțare în continuare de la stat în acest context, liberalul a adăugat: ”În principiu, da! Putem discuta despre cuantum, eventual. Finanțarea partidelor, ca și a campaniilor, elimină riscuri de corupție și de tot felul de «inginerii» pentru asigurarea bugetelor necesare! Mai ales că acet tip de finanțare obligă la transparență, în sensul în care trebuie să faci publice veniturile și cheltuielile și elimină finanțarea «la negru»”.
Ceva mai multă dărnicie în tabăra USR, dar nu și la PLUS
Prefectul Nicușor Ciocan, președintele organizației municipale a USR Brăila, a fost aproape singurul politician brăilean care a recunoscut că din aceste sume alocate de la buget către partide au existat alocări și către organizația brăileană.
”Există o decizie a Biroului Politic Național prin care fiecare filială județeană primește o cotă parte din acea sumă pentru cheltuieli de funcționare. Ne plătim chiriile pentru sedii, sondaje de opinie, promovare a partidului, utilitățile noastre, cheltuieli curente. Dar nu este o sumă prea mare. Abia ne ajută să existăm. Sincer să fiu, nu mai sunt responsabil financiar și nu mai știu exact cât este pe lună, dar în jur de 3 – 4.000 lei. Cam așa. Sunt niște criterii, stabilite printr-o decizie a Biroului Național și votate în Congres, dar nu le știu acum pe de rost. În funcție de câte filiale sunt, cât de mare este organizația, cheltuieli de funcționare. S-au făcut niște analize punctuale”, a declarat Ciocan.
Având în vedere faptul că Alianța USR – PLUS a trecut printr-un proces de fuziune, întrebat care este situația în zona PLUS, Ciocan a punctat că deocamdată activele celor două partide nu au fost puse la comun și că acest lucru se va realiza în perioada următoare, subliniind că urmează și o întâlnire ale celor două birouri politice, unde se vor stabili mai multe aspecte, inclusiv o dată a alegerilor interne.
De cealaltă parte, Mihai Isvoranu, liderul PLUS Brăila, ne-a declarat că organizația pe care o conduce nu a primit niciun leu de la Centru din subvențiile de la stat. De asemenea, a subliniat că în urma fuziunii dintre USR și PLUS, cel mai probabil, toți banii se duc acum către USR. Asta în ciuda faptului că AEP continuă să informeze că alocă bani atât USR cât și PLUS, în mod distinct.
PMP și Pro România Brăila s-au ales doar cu pliante și materiale de propagandă
Președintele PMP Brăila, Viorel Botea a afirmat că singurii bani care au fost distribuiți în teritoriu din subvențiile de la stat, au venit ”sub formă de pliante, bannere. Nu cash”. Acesta a adăugat că niciodată nu au fost distribuiți bani în teritoriu în tabăra PMP.
”Din partea Centrului, noi am primit de-a lungul campaniilor electorale, în special la Europarlamentare și la Locale, bannere și pliante. Când nu este campanie electorală, nu. Eu nu pot să spun exact unde sunt sumele folosite pentru că nu am primit astfel de sume. Noi am primit doar pliante. La Europarlamentare, la Prezidențiale. Niciodată cash! Așa a fost dintotdeauna la noi. Așa s-a întâmplat. Iar la Centru este vorba și de emisiunile care se plătesc. Sunt mai multe cheltuieli”, a afirmat Botea.
La rândul său, Silviu Dorin Petrea, coordonatorul organizației municipale a Pro România, a prezentat o situație similară. Și acesta a vorbit despre materiale de promovare distribuite către Brăila și chiar despre plata unor spații de promovare, dar nu despre alocarea de sume în afara campaniei, deși partidele sunt alimentate lunar de AEP, chiar și în afara campaniilor electorale.
”De la Centru noi nu primim niciun ban către organizația județeană, dar în același timp, nici nu ni s-au cerut bani de la organizația județeană către Centru. Noi, pe parcursul campaniilor locale și județene, ne-am autofinanțat. În plus, au venit de la Centru mai multe materiale făcute la nivel național, de la anumite afișe, au mai venit anumite bannere. S-au mai achitat spații de promovare în timpul campaniilor electorale. În rest, în afară de cele două campanii electorale la care am participat, nici nu am trimis sume de bani, cotizații, către Centru, nici nu am primit de acolo bani, în afară de materiale electorale. Nu știu cum este la alte partide, dar la noi, doar în timpul campaniei electorale, organizația centrală a făcut anumite achiziții de spații de promovare, articole pentru promovarea virtuală și cam atât. În rest, noi ne-am autofinanțat cât am putut. În plus, în campania electorală am cotizat, conform legii, fiecare cât am crezut de cuviință”, a declarat Petrea.
AUR nu cheltuie banii de la bugetul de stat, dar nici nu îi refuză
Așa cum am precizat și în alte ediții, deputatul AUR Brăila, Ciprian Ciubuc, alături de ceilalți parlamentari ai partidului pe care îl reprezintă au afirmat sus și tare că nu se folosesc de banii proveniți din subvenții de la stat, în afară de sumele forfetare ce provin de la cele două Camere. Cu toate acestea, sumele continuă să le fie alocate lună de lună de către AEP. De altfel, și studiile EFOR notează AUR la capitolul ”excepții” punctând că în luna ianuarie, de exemplu, a cheltuit numai trei lei, pentru comisioane bancare, în timp ce în februarie: 8 lei, în același scop. Totodată, aceștia au amintit că liderii AUR au inițiat un proiect de lege prin care solicită anularea subvențiilor pentru partidele politice. Menționăm că, potrivit legilor în vigoare, banii se transferă către partide de AEP, iar partidele care nu vor banii trebuie să renunțe în scris. Analiza EFOR mai menționează și faptul că AUR a inițiat un proiect legislativ care ar permite partidelor să folosească banii pentru construirea unor așezăminte culturale, medicale sau sociale, în beneficiul public, însă cu o completare care demontează ideea.
”Considerăm că acest proiect ar depărta scopul subvențiilor de la cel din lege (și, în general, de la standardele și practicile internaționale), întrucât aceste fonduri au obiectivul de a facilita consolidarea partidelor politice. Deși atenția către bunăstarea cetățenilor trebuie să fie un scop primar al partidelor politice, construirea unor astfel de clădiri trebuie să rămână totuși atribuția administrației publice sau a altor entități; de altfel, nu oprește nimic partidele politice să inițieze astfel de proiecte din bani privați (pe care nici nu îi prea mai strâng în afara campaniilor) sau să pună pe agenda publică aceste nevoi”, se precizează în studiul EFOR.
Întrebat dacă filiala brăileană a primit vreun leu din aceste sume, Ciubuc ne-a informat că nici nu se pune problema și că scopul parlamentarilor AUR este de a dona sumele pentru construirea unui spital.
„AUR nu a cheltuit nici un leu din subvenția publică și ne vom ține de cuvânt: nu aruncăm cu banii românilor. Așa cum raportează lunar AEP, AUR nu folosește subvenția publică, deci nici AUR Brăila. Banii vor fi utilizați pentru construcția unui spital. Propunerea noastră legislativă de eliminare a subvenției publice este blocată de către PSD, PNL, USR, UDMR în comisiile parlamentare. Această subvenție este sursă de corupție internă și de finanțare a aparatelor de propagandă care ascund neregulile făcute de partide”, a declarat Ciubuc.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
