Administrație
Averea județului
* consilierii județeni au aprobat, luni, bugetul Județului Brăila pe anul 2021 și estimările pentru anii 2022-2024 * instituția se așteaptă la încasări de 151.586.300,00 lei (30.796.406 euro) din care 55.093.300,00 lei (11.191.990 euro) din venituri proprii * de asemenea, se pregătește pentru cheltuieli în valoare totală de 267.812.200,00 lei (54.410.798 euro) * din această sumă, 127.617.900,00 lei (25.928.815 euro) sunt bani rezervați pentru Dezvoltare * consilierii județeni ai PNL Brăila au propus șase amendamente, însă toate au fost respinse pe motiv că nu au sursă de finanțare
Abia în a patra lună de la începutul anului, membrii Cosiliului Județean Brăila au aprobat, în sfârșit, bugetul Județului pentru 2021, dar și estimările pentru 2022-2024. Întârzierile au fost pricinuite de faptul că aprobarea bugetului județului depinde de cel național și acolo lucrurile au mers ceva mai greoi. Cum era de așteptat, ședința ordinară a CJ Brăila (ce s-a desfășurat luni, 12 aprilie) în care s-a discutat doar acest subiect, a fost una tensionată, în special după ce consilierii PNL au venit cu amendamente ce au fost respinse pe bandă rulantă. Dar să vedem cum stă județul Brăila cu banii în acest an. În raportul proiectului de hotărâre se precizează că la elaborarea bugetului s-a avut în vedere cadrul fiscal-bugetar și de cheltuieli, stabilite prin Legea bugetului de stat nr. 15/2021; contractele de finanțare deja semnate; prioritățile stabilite în formularea propunerilor de cheltuieli detaliate ale instituțiilor subordonate CJ; programele de dezvoltare economico-socială în perspectivă ale comunelor și orașelor din județ; dar și respectarea principiului echilibrului potrivit căruia cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv, inclusiv din excedentul anilor precedenți. Așa cum se știe, bugetul este construit din două mari capitole: Încasări și Cheltuieli. Cea de-a doua categorie este împărțită la rândul său în Funcționare și Dezvoltare. Astfel, pe scurt, CJ Brăila se așteaptă la încasări de 151.586.300,00 lei (30.796.406 euro) din care 55.093.300,00 lei (11.191.990 euro) din venituri proprii. Totodată, se pregătește pentru cheltuieli în valoare totală de 267.812.200,00 lei (54.410.798 euro), din care doar 127.617.900,00 lei (25.928.815 euro) sunt bani rezervați pentru capitolul Dezvoltare.
Încasările estimate pentru 2021
Așadar, să începem cu încasările. CJ Brăila speră ca în acest an să obțină de la nivelul bugetului local, cel al instituțiilor publice și al activităților finanțate integral din venituri proprii, încasări în sumă totală de 151.586.300,00 lei. Aici, 55.093.300,00 lei însemnând sume din venituri proprii, 84.929.000 lei sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; 11.388.000 lei – subvenții primite de la bugetul de stat și alte administrații către bugetul local al județului; 176.000 lei – sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020. CJ Brăila estimează că va încasa din venituri proprii curente (taxe, venituri din concesiuni, închirieri) 7.511.300,00 lei. Se mai adaugă și subvențiile de la bugetul de stat pentru finanțarea drepturilor persoanelor adulte cu handicap – 1.290.000 lei; cele de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea proiectelor cu finanțare din fonduri nerambursabile – 28.000 lei; sumele de la UE sau alți donatori în contul plăților efectuate – 176.000 lei.
Cheltuieli mult mai mari decât încasările
După cum reiese din proiectul aprobat de consilierii județeni, în anul 2021, bugetul județului pentru cheltuieli este de 267.812.200,00 lei. Mai exact, 140.194.300,00 lei pentru funcționare și 127.617.900,00 lei pentru dezvoltare.
La secțiunea ”Funcționare”, pentru aparatul propriu a fost alocată suma de 33.974.300,00 lei; pentru fondul de rezervă bugetară a fost prinsă suma de 500.000 lei; pentru serviciul comunitar de evidență a persoanelor – 1.777.000 lei; pentru Centrul Militar Județean Brăila – 329.000 lei; pentru ISU Brăila – 350.000 lei; pentru Învățământ a fost previzionată suma de 7.045.000 lei; la Sănătate ceva mai mult: 11.500.000 lei din care 9.000.000 lei la SJU și restul la Spitalul de Pneumoftiziologie; Pentru funcționarea instituțiilor de Cultură a fost alocată suma de 30.417.400,00 lei din care, cei mai mulți bani îi are Muzeul Brăilei ”Carol I” – 7.453.000 lei. Tot aici intră și contribuția către HC ”Dunărea” Brăila de 4.000.000 lei, dar și cele pentru personalul neclerical din unitățile de cult – 5.315.000 lei. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului are un buget de 41.382.000 lei (unde intră și finanțare de la bugetul de stat din sume defalcate din TVA, subvenții pentru persoanele cu handicap și doar 12.050.000 lei din venituri proprii ale bugetului local). Pentru Locuințe, servicii și dezvoltare – CUP ”Dunărea” a primit o alocare de 1.291.000 lei. Pentru ”Drumuri și Poduri”, Direcția Tehnică de Lucrări Publice a primit suma de 11.628.000 lei.
Investițiile Județului
La secțiunea ”Dezvoltare”, pentru aparatul propriu, CJ a alocat suma de 10.112.000 lei. Pentru Serviciul comunitar de evidență a persoanelor, doar 10.000 lei. Pentru Centru Militar Județean – 2.723.400 lei, din care 2.640.000 lei având drept scop consolidarea și reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 5, iar restul pentru dotări. Tot pentru dotări, de această dată către ISU Brăila, CJ a alocat doar 23.000 lei. Mult mai mulți bani au mers către Sănătate: 24.290.000,00 lei, din care 20.390.000 lei transferuri de capital către SJU (18.390.000 lei pentru dotări aparatură medicală pe secții, reabilitarea și modernizarea stației de alimentare electrică, proiectarea și execuția Amfiteatrului și spațiilor anexe Pavilionului A, lucrare de furnizare și montare echipamente termice în centrala Pavilionului D, proiectare și execuție instalație de oxigen medical în Corpul C – pavilionul A, precum și desființarea coșului de fum în Pavilionul A); Spitalul de Pneumoftiziologie a primit 2.000.000 lei pentru dotări cu aparatură medicală. Pentru proiecte FEN – FEDR (aparat propriu), CJ Brăila a prins 700.000 lei, iar pentru cheltuieli de capital, tot la aparatul propriu – 3.200.000 lei. Pentru Cultură s-au alocat ceva mai puțini bani: 1.196.200,00 lei, din care 230.000 lei către Școala Populară de Arte ”Vespasian Lungu”, pentru studii de fezabilitate, 175.600 lei către Muzeul Brăilei ”Carol I” și 105.000 lei către Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, în ambele cazuri pentru dotări. Tot aici, CJ a prins 346.300 lei pentru a sprijini Parohia Mixtă Româno-Elenă la consolidarea și restaurarea Bisericii ”Buna Vestire” (Biserica Greacă). Cei mai puțini bani, 45.000 lei, au mers către Centrul Județean pentru Conservarea pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale. Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” a primit 98.000 lei pentru dotări. De asemenea, au fost prinși bani și pentru transferuri la patinoarul artificial, dar și pentru dotări și studii de fezabilitate la Sala Polivalentă.
La capitolul Asigurări și asistență socială, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a luat 4.541.000 lei. Din care 1.200.000 lei pentru familie și copii; 3.341.000 lei pentru asistență socială în caz de boli și invalidități.
Pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică, instituția a previzionat suma de 17.349.000 lei din care 15.000.000 lei – cofinanțări în asociere cu orașele și comunele din județ și 1.407.000 lei cofinanțarea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Brăila.
Pentru Protecția Mediului, CJ Brăila a alocat doar 1.303.000 lei Proiectului FEN – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Brăila.
Fără doar și poate, cele mai mari sume au fost înregistrate la secțiunea Transporturi (Drumuri): 66.070.300,00 lei. Din care 30.990.000 lei pentru proiectul finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, Modernizarea infrastructurii de transport județean pe traseul Gulianca – Ianca – Viziru, care asigură conectivitatea cu coridorul TEN-T Brăila – Buzău; 7.000.000 lei pentru asigurarea accesibilității directe pe traseul Silistraru-Unirea-Gropeni către TEN-T Brăila-Buzău și linia Dunării; 21.728,300 lei pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, inclusiv cele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, cuprinzând subvențiile de la bugetul de stat, dar și cofinanțarea de la cel local; 5.171.000 lei pentru achiziția de utilaje în cadrul Serviciului de Lucrări Întreținere; 1.181.300 lei pentru expertize, taxe, avize și servicii supraveghere.
Tot la secțiunea de dezvoltare, CJ Brăila a propus utilizarea sumei de 116.225.900 lei din excedentul bugetului local al anilor precedenți, înregistrat la 31 decembrie 2020, pentru acoperirea cheltuielilor ”având în vedere că veniturile estimate sunt în sumă de 11.392.000 lei, iar cheltuielile sunt în sumă de 127.617.900 lei”.
Amendamentele consilierilor PNL Brăila
Ședința ordinară în care s-a dezbătut și aprobat bugetul județului pe anul 2021 s-a desfășurat prin sistem videoconferință, din cauza pandemiei COVID-19. Chiar și așa, au fost prezenți toți cei 31 de aleși. Cum era de așteptat, consilierii PNL Brăila au propus o serie de amendamente, însă toate au fost respinse, după ce președintele Francisk Chiriac le-a analizat pe fiecare în parte.
Marian Căpățînă a propus finanțarea cu 12.000 lei, prin Biblioteca Județeană, a apariției bianuale a revistei culturale ”Luceafărul Literar și Artistic” Brăila. De asemenea, încă 1.401.800 lei pentru acordarea de burse în cuantum de 700 lei pe lună, studenților până în 26 ani, care urmează cu regularitate cursurile universitare la zi, în cadrul Facultății de Inginerie și a Facultății „Constantin Brâncoveanu”. Mai exact, câte 100 de burse pentru fiecare instituție.
Vasile Constantin Varga a propus alocarea a 155.000 lei pentru achiziționarea bilete de tratament în limita a 200 de locuri pe an (primul venit – primul servit), în Stațiunea Lacu Sărat (cazare, masă, proceduri balneoclimaterice), pentru pensionarii care beneficiază doar de pensia socială minim garantată.
Cristian Pricop a propus alocarea sumei de 15.000 lei pentru achiziția unui serviciu de audit care să precizeze cum s-ar putea face mai bine transferul Secției de Pediatrie din cadrul SJU în Corpul Maternității. Totodată, acesta a propus alocarea a 400.000 lei pentru acordarea unei indemnizații lunare în cuantum de 5.000 lei pe parcursul unui an, pentru toți medicii specialiști, care ar opta să se angajeze și să semneze un contract de muncă pe o perioadă de minim 3 ani în cadrul secțiilor deficitare ale SJU Brăila.
Dănuț Lungu a propus alocarea a 200.000 lei pentru realizarea unui studiu amplu, ”realizat de o comunitate de experți cunoscuți la nivel național, european, care au specialiști pe diferite domenii de activitate, cu viziuni, idei despre modelarea viitorului unei zone”, astfel încât să fie creată o strategie de dezvoltare unitară a județului. De asemenea, deși nu a avut amendament în acest sens, a ridicat din nou problema necesității realizării unui parc industrial în județul Brăila.
Cum președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a solicitat surse de finanțare de la consilierii PNL, aceștia, prin intermediul lui Cristian Pricop, au precizat că din moment ce nu beneficiază de serviciile unui aparat economic propriu, îi lasă președintelui sarcina de a găsi sursele de finanțare, prin structura economică a instituției.
Toate amendamentele au fost respinse la vot, cu precizarea că nici consilierii PMP nu le-au susținut. Singura idee care a primit un fel de aprobare din partea conducerii CJ a fost cea legată de revista literară, însă cu precizarea că aceasta trebuie prinsă în programul minimal al Bibliotecii ”Panait Istrati”, unde, potrivit lui Chiriac ”sunt destui bani”.
După votul pe buget, proiect aprobat în forma inițială cu 21 voturi ”pentru” și 10 abțineri din partea grupului PNL, a urmat rubrica ”Alte probleme”, unde discuțiile pe aceeași temă au continuat, ajungându-se la acuzații despre sumele mici alocate de la Centru, explicații privind faptul că pandemia a afectat prioritățile la distribuirea sumelor, dar și atacuri politice.
Interesantă a fost poziția președintelui PMP Brăila, consilierul județean Viorel Botea, care a ținut să le transmită consilierilor liberali că îi pare rău că nu a putut susține niciun amendament al acestora, deoarece nu au fost realizate corect și nici nu au avut surse de finanțare. Botea a afirmat că dacă liberalii ar fi contactat consilierii PMP și ar fi discutat amendamentele din timp, cel puțin trei dintre acestea ar fi trecut la vot, deoarece ar fi avut o cu totul altă formă.
Observații ca de la liberal la liberal
Intervenția popularului nu a rămas însă fără atacuri din partea consilierilor PNL care nu au primit prea bucuroși sfaturile acestuia, în special după rezultatul votului. Un alt episod ce ar trebui menționat îi vizează pe liberalii Alexandru Bucălău și Florin Cîrligea. Bucălău a dorit să semnaleze un decalaj între sumele prinse în buget pentru echipamentele de la spitalul județean și cele pentru demolarea coșului de fum din curtea Corpului A, însă a greșit suma privind cea de-a doua intervenție. Motiv pentru care, la final, când lucrurile s-au lămurit, consilierul județean PNL Florin Cîrligea a ținut să îi atragă atenția colegului său să fie mai atent când citește proiectele, deoarece suma de 1.002.000 lei pentru demolarea coșului de fum este una corectă, din punctul său de vedere, operațiunea fiind una extrem de complicată.
”Suma alocată de Guvernul PNL – USR este cu 30% mai mică. Dacă nu diminuau bugetul, puteau fi încadrate sume mai consistente și către spital, și către infrastructură, și puteau să intre și alte amendamente. Am întins această mâță moartă de buget să îl facem un tigru mai fioros. Nu se poate, stimați consilieri! Astea sunt sumele! Dacă la rectificările bugetare, onor Guvernul ne mai alocă niște bani, atunci o să avem în vedere și astfel de amendamente. Dar să fie discutate înainte, pe capitole bugetare, să știm cum ne încadrăm”, a declarat Francisk Chiriac, în timpul ședinței.
De cealaltă parte, consilierii PNL au ținut să îi atragă atenția șefului CJ asupra faptului că Guvernul actual a fost și este nevoit să ia decizii în contextul în care trebuie să combată pandemia de coronavirus, ceea ce schimbă foarte mult situația, față de anii trecuți și alocările de atunci.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
