Politică
Averea candidaţilor
• terenuri, case, apartamente, maşini, salarii babane, bani în conturi, dar şi datorii pe măsură în unele cazuri • cam aşa arată tabloul averilor candidaţilor principali de la Alegerile Locale 2020, care aspiră la fotoliul de primar al Municipiului Brăila şi la cel de preşedinte al Consiliului Judeţean • tandemul Căprariu – Boboc trăieşte de azi pe mâine cu 2000 lei lunar/familie • declaraţia de avere a lui Stancu de la USR e de negăsit
Principalii performeri politici înscrişi în cursa pentru Primăria Municipiului Brăila şi preşedinţia Consiliului Judeţean, nu stau deloc rău la capitolul averi. După cum se ştie, toţi cei care se înscriu în alegeri şi aspiră la o funcţie în administraţie sunt obligaţi să îşi prezinte declaraţiile de avere şi cele de interese. Ei bine, acestea se pot găsi pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, în cadrul unei rubrici speciale. Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat declaraţiile de avere depuse cu puţin timp înainte de începerea campaniei electorale, în special cele ale candidaţilor veniţi din partea partidelor cele mai importante. Pe scurt, cu mici excepţii, aceştia se pot lăuda cu case, terenuri, salarii destul de generoase, bani în conturi, dar în egală măsură şi cu datorii destul de mari, care ridică anumite semne de întrebare în unele cazuri. Mai jos, puteţi consulta “radiografia” declaraţiilor de avere ale candidaţilor la Primăria Municipiului Brăila şi preşedinţia Consiliului Judeţean din partea: PSD, PNL/Brăila Nouă, Alianţa USR-PLUS, PMP şi Pro România.
Tabăra PSD nu stă deloc rău la capitolul averi
Primarul în funcţie al Brăilei, Marian Dragomir, şi-a trecut în declaraţia de avere patru terenuri, dintre care unul în extravilanul comunei Chiscani, de 0,5 hectare, dobândit în 2002, unul intravilan, tot în Chiscani, de 2.082 metri pătraţi, cumpărat în 2005, unul extravilan, de 4,12 ha, în comuna Tichileşti, din 2003, şi unul extravilan, în Galaţi, de 0,5 ha, din 2010. Dragomir are o casă în suprafaţă 260 mp, din 2009, în comuna Chiscani, deţinută cotă-parte 50% cu soţia sa, şi a mai trecut în declaraţia de avere un apartament de 56 mp, din Municipiul Brăila, dobândit în 2012, pe care titular este 100% soţia sa, Cosmina Dragomir. Actualul edil-şef al municipiului nu se laudă, cel puţin în declaraţia de avere, cu vreun autoturism care să “rupă gura târgului”. Dimpotrivă, a menţionat doar un Peugeot 206. Dragomir nu a menţionat şi bijuterii sau alte bunuri de valoare. Acesta a precizat, la capitolul datorii, că are un credit în valoare de 128.831,7 lei, contractat în 2005, cu termen scadent chiar în acest an, 2020. Ca venituri, primarul în funcţie şi-a trecut indemnizaţia, în valoare anuală de 164.268 lei, precum şi un salariu de cadru didactic asociat al Universităţii “Constantin Brâncoveanu”, în valoare anuală de 9.769 lei. Soţia sa, angajată a Spitalului Judeţean, are un venit anual încasat de 52.708 lei. Tot la capitolul venituri sunt trecute şi alocaţiile celor doi minori ai familiei de câte 1.536 lei. Declaraţia de avere a fost completată în data de 10 august anul curent.
În ce-l priveşte pe actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Chiriac Francisk Iulian, declaraţia lui de avere menţionează că deţine un apartament, în municipiu, cu o suprafaţă de 72 mp, cumpărat în 2011, împreună cu soţia, iar la capitolul bunuri mobile, un autoturism Skoda Octavia. Nu deţine bijuterii, ceasuri sau obiecte de artă a căror valoare să depăşească 5.000 euro şi nici nu are depozite bancare ori alte active financiare. Pe de altă parte, potrivit propriei declaraţii, nu are nici datorii, iar veniturile anuale ale familiei au fost în cuantum total de puţin peste 210.000 lei, din care 164.000 lei numai indemnizaţia sa de preşedinte CJ.
Venituri lunare mici tare în familiile candidaţilor PNL-Brăila Nouă
Contracandidatul liberal, Cătălin Boboc (aspirant la fotoliul de preşedinte al CJ Brăila) a menţionat în propria declaraţie faptul că, împreună cu soţia, deţine un teren agricol de 1,37 ha plus un teren intravilan de 6.000 mp pe raza comunei Vădeni. Capitolul bunuri imobile mai este completat cu o casă de locuit în municipiu, cu o suprafaţă de 360 mp. La Bunuri mobile Boboc a trecut un autoturism Land-Rover Discovery. La fel, nu deţine bunuri de valoare, active financiare şi nici datorii. Boboc declară un venit anual de 9.757 lei – salariu la firma Crop Mega Asig SA şi unul de 10.230 lei la Ergorom Edilica SRL. Totodată, 560 lei salariul la Incase Agro SRL şi încă 6.023 lei de la Instituţia Prefectului Brăila. Cu alte cuvinte, acesta a trăit, potrivit propriei declaraţii, dintr-un venit lunar mediu de 2.200 lei, împreună cu soţia, reprezentând, după cum am precizat, doar bani din salarii. Sărăcie lucie! Da, dar se plimbă cu Land-Rover!
Candidatul la fotoliul de primar al municipiului din partea partidului Brăila Nouă, Lucian Căprariu este mult mai avut, în sensul că deţine nu mai puţin de 8 loturi de teren agricol pe raza comunelor Vădeni şi Cazasu, cumpărate în anii 2007 – 2008, cumulate la 19,32 ha. De asemenea, are în proprietate şi două apartamente în municipiu, cel mai recent, cumpărat în 2018, având o suprafaţă de 99 mp. De asemenea, are şi un veritabil „parc auto” format din 4 autoturisme (Peugeot 307, Peugeot 308, Dacia 1300 şi un Matiz) şi o remorcă. Datorează însă 67.400 euro, din care 50.000 euro unei persoane fizice, iar restul către BRD. Dacă este să ne luăm după declaraţia de avere, cel mai probabil i-ar fi destul de greu, chiar imposibil, să returneze aceste credite şi să-şi asigure traiul de zi cu zi în contextul în care, anul trecut, familia sa a realizat un venit mediu lunar de aproape 2.000 lei, însemnând, în principal, indemnizaţia de consilier municipal şi venituri din arendă, cu tot cu alocaţia copilului. Aşadar, aceeaşi sărăcie lucie ca în familia lui Boboc. Mai trebuie adăugat că, recent, în cadrul unei conferinţe de presă candidatul Brăila Nouă/PNL a precizat că cei 50.000 euro ar fi venit de la un prieten foarte bun şi că nu există niciun fel de dobândă. De asemenea, ar mai fi primit cadou 5.000 euro de la mama sa. Revenind deci la veniturile declarate de Căprariu, acesta nu a uitat indemnizaţia din CLM de 10.800 lei, alte 10.276 lei obţinute din arenda încasată pe un teren agricol, o executare silită din care a obţinut 960 lei şi alocaţia copilului de 1.872 lei.
Declaraţia de avere a lui Stancu, de la USR, de negăsit
Contracandidatul din tabăra Alianţei USR – PLUS, Mihai Isvoranu a declarat că deţine doar un lot de 190 mp de teren intravilan în municipiu, o casă de locuit şi un spaţiu comercial, plus un apartament în Bucureşti, acesta din urmă, cumpărat anul trecut. Mai are în proprietate un autoturism marca Mercedes, plus o motocicletă Yamaha. Nu are bijuterii şi obiecte de artă, dar a trecut că are pe numele său în conturi suma de circa 50.000 lei şi 70.000 euro. De asemenea, a împrumutat cu câte aproape 200.000 lei două firme: una la care el deţine părţi sociale, iar cealaltă, deţinută în cotă de 50% de soţia contracandidatului său de la Pro România, Dorin Petrea. Are însă şi el datorii la bancă, mai precis un credit de aproape 296.000 lei, scadent în 2045. De la firma sa, „Prier Company” a încasat anul trecut salariu în cuantum total de aproape 79.000 lei, plus dividende în sumă de circa 118.000 lei.
În mod suspect, declaraţia de avere a lui Cătălin Stancu, opţiunea USR-PLUS pentru preşedinţia CJ Brăila, nu este de găsit pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” l-au contactat pe candidat pentru a lămuri situaţia, iar acesta a precizat că ar fi trimis informaţiile, însă cel mai probabil ANI nu a urcat declaraţia sa de avere în sistem. Deşi i-am adresat rugămintea de a ne pune la dispoziţie documentul, Stancu a precizat că era implicat în organizarea vizitei lui Dacian Cioloş la Brăila, subliniind că ar putea face acest lucru abia mai târziu, pe parcursul zilei, deoarece trebuie să îşi utilizeze computerul de la domiciliu. Până la ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, USR-istul nu ne-a transmis declaraţia de avere.
Salariul, baza averilor în tabăra PMP
Candidatul PMP pentru Consiliul Judeţean, Viorel Botea şi-a completat declaraţia de avere menţionând că deţine două terenuri pe raza comunei Tufeşti (4 ha de teren agricol şi aproape 1.400 mp intravilan), ambele moştenite, plus 3 case aici, în Brăila (una dintre ele moştenire), plus o a patra, în Bucureşti. Plăteşte impozite pentru 3 maşini: Dacia 1310, Lada 112 şi un Suzuki SX4. La capitolul active financiare a trecut două depozite bancare cu o valoare cumulată de 83.000 lei. În ceea ce priveşte veniturile, familia Botea a încasat anul trecut, în medie 14.000 lei, lunar, în cazul lui, aportul fiind din salariul de profesor, cel de inspector şcolar general şi indemnizaţia de consilier judeţean, iar în cazul soţiei, salariul de profesor.
Colegul său de partid, aflat acum în cursa pentru Primăria Brăila, Ionel Adetu a declarat că, împreună cu Gheorghe Adetu, a căpătat o moştenire constând într-un teren intravilan plus casa aferentă la Tudor Vladimirescu, dar şi că a cumpărat, alături de soţie, un apartament de 105 mp, în municipiu. Deţine un autoturism marca Peugeot 308 şi susţine că nu are bani la bănci şi nici bijuterii ori obiecte de artă cu valoare mare. Are, în schimb, un împrumut în valoare de 268.000 lei scadent în 2028. Veniturile anuale realizate împreună cu soţia se ridică la 164.700 lei, cu menţiunea că aproape 68.000 este aportul său din care 34.000 lei – salariul de director de firmă, 22.500 lei – cel de administrator la CUP “Dunărea” şi 11.400 – indemnizaţia de consilier judeţean.
Datorii la Pro România
Candidatul Pro România la Consiliul Judeţean, Cosmin Răzmeriţă şi-a trecut în declaraţie un teren intravilan de 1.080 mp aici, în municipiu, plus o casă de locuit cu o suprafaţă de 1.300 mp, în localitatea Cazasu, achiziţionată împreună cu soţia, în anul 2018. Nu are maşini, depozite bancare sau alte plasamente financiare, dar are 3 credite în cuantum de 435.000 lei, contractate în 2018 şi 2019. Ca venituri a completat în declaraţia de avere faptul că a încasat de la GAL Terasa Brăilei şi GAL Câmpia Brăilei câte 56.000 lei anual, ca manager de proiect, în timp ce soţia a declarat că, de la firma familiei, a încasat venituri de puţin peste 14.400 lei.
În fine, din echipa de candidaţi Pro România face parte şi Silviu Dorin Petrea, acesta fiind opţiunea partidului pentru Primăria Municipiului Brăila. Petrea are doar un apartament de 82 mp, aici, în Brăila, pentru care a contractat un credit imobiliar în valoare de 27.000 euro. De asemenea, mai are înregistrat ca datorie un card de credit cu un sold de aproape 29.900 lei şi un credit de nevoi personale de 10.000 lei. Are de unde să le acopere întrucât a realizat anul trecut venituri, împreună cu soţia, de circa 162.000 lei din salarii şi dividende pe pe urma firmelor de familie.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
Politică
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
CELE MAI CITITE
