Economie
Avarie la reţeaua de apă în Centrul istoric
• CUP Dunărea a dat asigurări că nu se pune problema ca pierderile de apă din avarii să fie facturate consumatorilor din zona unde se înregistrează astfel de incidente • de la sesizarea avariei până la intervenţia efectivă trebuie parcursă o etapă de golire a conductei afectate pentru a se putea lucra la remedierea problemei, au explicat reprezentanţii CUP Dunărea
Mai mulţi brăileni ne-au sesizat revoltaţi, pe parcursul nopţii de joi spre vineri, faptul că, deşi au anunţat la dispeceratul CUP Dunărea despre o avarie survenită la reţeaua de apă potabilă în zona intersecţiei străzilor Petru Maior şi Mihai Eminescu, echipa de intervenţie a companiei a ajuns în zonă cu multe ore întârziere. “Am sunat la CUP Dunărea şi am sesizat despre o conductă spartă la intersecţia străzilor M. Eminescu şi Petru Maior, în faţa sediului ziarului Obiectiv Vocea Brăilei. Apa ţâşnea cu putere dintr-o canalizare şi toată intersecţia era inundată. În această dimineaţă am fost să văd dacă s-a remediat problema. Nu s-a rezolvat. O să se rezolve pe factura următoare de apă…”, s-a plâns un cititor pe o pagină de socializare.
Vineri dimineaţă, în jurul orei 9.30, o echipă de intervenţie a operatorului public de apă-canalizare lucra de zor la remedierea problemei, mai mulţi muncitori coborând în căminul din zona intersecţiei celor două străzi.
Specialiştii din cadrul CUP Dunărea au explicat că, până la intervenţia efectivă a echipei pentru remedierea unei avarii la reţeaua de apă potabilă, este necesară mai întâi percurgerea unei etape în care conducta afectată trebuie izolată, mai multe vane fiind închise manual, iar apoi apa din respectiva ramură trebuie drenată şi astfel redusă presiunea pe conductă. În funcţie de tipul şi dimensiunea conductei unde s-a înregistrat avaria, această etapă poate dura mai multe ore, de unde şi impresia greşită că se intervine cu întârziere pentru remedierea problemei. Iar perioada respectivă poate creşte dacă se întâmplă ca mai multe incidente în reţea să se înregistreze într-un interval restrâns de timp, aşa cum a fost cazul zilei de vineri. De asemenea, conducerea CUP Dunărea a ţinut să demonteze şi mitul potrivit căruia apa pierdută în urma avariilor ar fi facturată consumatorilor din zona unde a avut loc incidentul. Directorul companiei, Silviu Mangiurea, a subliniat că astfel de pierderi de apă sunt, de fapt, asumate de operator. “Această apă trece printr-un singur debitmetru şi anume, cel de plecare din staţia de tratare a apei. În baza cărui raţionament logic am putea cumva factura unor anumite persoane sau consumatori această apă? Nu am cum pentru că facturarea se face în funcţie de indexul debitmetrului pe care-l are fiecare consumator din Brăila. Şi avem un grad de contorizare de 95%! Practic, sunt pierderi pe care ni le luăm în calcul şi le suportăm ca şi operator. Această apă nu intră prin debitmetrele unora dintre consumatori şi, deci, nu le poate fi facturată. Dacă debitmetrul unui consumator, aflat la limita de proprietate, arată un consum de 5 metri cubi de apă, atâta cantitate facturăm”, a explicat sursa citată.
Vineri, în jurul orei 11.30, fusese deja reluată furnizarea apei potabile în zona afectată de avarie.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit
• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)
Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.
Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.
Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.
Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
CELE MAI CITITE
