Sănătate
Asistenţii din Spitalul Judeţean, scut în jurul Olguţei Crivăţ
• asistenţii şefi şi coordonatorii de secţii din spital au trimis un memoriu Consiliului Judeţean, prin care îi cer preşedintelui Francisk Chiriac să o menţină în funcţie pe Olguţa Crivăţ, directorul de îngrijiri, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului • “Sub nicio formă nu voi lua în seamă acest memoriu (…) Nici eu nu îmi doresc să fiu preşedinte pe viaţă”, a fost răspunsul lui Chiriac
Asistenţii şefi şi coordonatorii de secţii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila o vor în continuare pe Olguţa Crivăţ în funcţia de director de îngrijiri, care ocupă această funcţie de 7 ani. Cum într-o săptămână, mai precis pe 16 mai, mandatul acesteia expiră, asistenţii au trimis un memoriu Consiliului Judeţean, document pe care l-au trimis apoi şi redacţiei noastre, prin care îi cer preşedintelui Francisk Chiriac să o menţină în funcţie pe Olguţa Crivăţ până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului.
Argumentele care stau la baza susţinerii actualului director de îngrijiri, aşa cum au fost prezentate în memoriu, sunt următoarele:
“- pe toată perioada mandatului, doamna Olguţa Crivăţ a dat dovadă de competenţă profesională, demonstrând clare abilităţi administrative şi de coordonare, necesare postului care i-a fost încredinţat;
– dumneaei şi-a îndeplinit obligaţii asumate, participând ori de câte ori a fost nevoie la soluţionarea pertinentă a tuturor problemelor apărute în secţii sau compartimente;
– în calitate de asistenţi şefi şi coordonatori de compartimente am constatat că asigurarea necesarului de materiale sanitare, dezinfectanţi, materiale de curăţenie s-a făcut la timp, totdeauna în cantităţi suficiente, astfel încât procesul de îngrijire a pacientului să se desfăşoare în condiţii optime;
– actualul director de îngrijiri a avut o foarte bună comunicare cu personalul subordonat, oferind soluţii pertinente, cu celeritate, în orice situaţie, pentru orice problemă, indiferent de zi sau oră;
– redistribuirea personalului mediu şi auxiliar s-a făcut în mod eficient, fără niciun abuz, sporind şi mai mult prin aceasta eficienţa actului medical;
– am constatat că actualul director de îngrijiri a participat la soluţionarea obiectivă a sancţiunilor pentru personalul supus analizei comisiei de disciplină din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila;
– în acelaşi timp, pe parcursul mandatului dumneaei s-a realizat o repartiţie corectă a programului de activitate lunar, pe secţii şi compartimente, astfel încât orele de sâmbătă, duminică şi sărbătorile legale să fie distribuite în mod egal şi judicios pentru personalul secţiei;
– meritul doamnei Olguţa Crivăţ este cu atât mai mare dată fiind implicarea totală în vederea obţinerii acreditării Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. Cu acest prilej, a dovedit disponibilitate pentru efort susţinut, muncă în echipă şi ridicarea standardelor de calitate;
– prin solicitarea lunară a chestionarelor de satisfacţie a pacienţilor şi analiza acestora în şedinţele de lucru, alături de noi, a contribuit la rezolvarea cu promptitudine a tuturor deficienţelor sesizate de pacienţi în chestionare, acest lucru făcându-se în limita competenţei oferite de funcţia deţinută”.
Memoriul a fost înaintat Consiliului Judeţean pe 8 mai şi a fost semnat de aproape 40 de asistenţi şefi şi coordonatori de compartimente. “Considerăm că perioada celor 7 ani în care doamna Olguţa Crivăţ a deţinut funcţia de director de îngrijiri a fost o perioadă benefică spitalului, de mari transformări, în care s-a propus o altă perspectivă de abordare şi de rezolvare eficientă a problemelor pe care le presupune o astfel de unitate administrativă. Argumentele de mai sus sunt dovezi solide care pledează pentru buna credinţă a doamnei Olguţa Crivăţ, pentru profesionalismul dumneaei şi pot fi susţinute de întreg colectivul asistenţilor şefi coordonatori din SJU Brăila”, se precizează în memoriu.
Care este răspunsul lui Chiriac
Preşedintele CJ, Francisk Chiriac, nu s-a arătat prea încântat de mişcarea de susţinere a Olguţei Crivăţ în funcţia de director de îngrijiri. Acesta le-a declarat redactorilor “Obiectiv” că nici nu se pune problema prelungirii mandatului acesteia şi că spitalul are nevoie de oameni noi pe funcţii de conducere pentru a se putea dezvolta.
“Sub nicio formă nu voi lua în seamă acest memoriu. Le spun în felul următor: în cazul în care cei care au semnat petiţia pentru doamna Crivăţ sunt cei care muncesc în spital, asta înseamnă că ei îşi asumă şi că unitatea arată ca o farmacie. Ceea ce eu nu prea cred. Dar e posibil ca unii dintre ei să nu ştie nici măcar pentru ce au semnat. Până la urmă nu sunt doar 50 de asistenţi în spitalul ăla. Sunt mai mulţi. Dar în şapte ani consider că spitalul trebuia să arate mult mai curat decât este acum. Şi e bine să mai schimbăm generaţiile. Nici eu nu îmi doresc să fiu preşedinte pe viaţă. Nu este în regulă. Pentru un management performant e bine ca anumite funcţii de conducere să se mai schimbe, ca să existe o nouă viziune şi soluţii mai bune, astfel încât spitalul să arate în alt fel”, ne-a declarat Francisk Chiriac.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
