Economie
ASF anunţă schimbarea legislaţiei asigurărilor obligatorii de locuinţe – PAID
• “Suntem total nemulţumiţi de nivelul poliţelor de asigurare!”, spune vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Cornel Coca Constantinescu • în judeţul nostru, gradul de încheiere a poliţei obligatorii de asigurare a locuinţei este de puţin peste 16%, procent care ne plasează pe locul III la nivel de regiune după Constanţa şi Galaţi
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pregăteşte un set de măsuri ce vizează îmbunătăţirea legislaţiei asigurărilor obligatorii de locuinţe, a anunţat recent, vicepreşedintele ASF, Cornel Coca Constantinescu, în cadrul unui interviu acordat presei centrale. Iar asta în contextul în care, la nivel naţional, circa 80% dintre locuinţe sunt neasigurate. Sursa citată nu a făcut cunoscut care sunt aceste modificări, dar a subliniat că instituţia este total nemulţumită de gradul mic de încheiere a poliţelor obligatorii de asigurare a locuinţelor. “România se află pe harta europeană a seismelor, alături de Italia, Grecia, Portugalia şi o parte din Turcia, iar Bucureştiul este a doua capitală europeană, după Lisabona, expusă la riscul de cutremur. Dar, în România, 96% din imobile sunt deţinute în proprietate de români, care şi locuiesc în ele. Atunci de ce nu ne protejăm aceste imobile? (…) În cazul unei daune, riscul e să pierzi tot ce ai, dacă locuinţa nu e asigurată. (…) Nu avem locuinţe asigurate decât în proporţie de sub 20% din total. Discutând despre PAID, eu am spus-o public şi o repet: suntem total nemulţumiţi de nivelul poliţelor de asigurare. La nivelul ASF s-a format un grup de lucru, suntem în faza finală de a avea o propunere legislativă în acest sens. Eu cred că trebuie modificată legea de funcţionare a PAID”, a spus Constantinescu.
Potrivit datelor disponibile pe pagina web a PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale S.A.), la finele anului trecut, în Brăila erau valabile 22.364 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor, reprezentând un procent de 16,2% din totalul locuinţelor din judeţul nostru. Acest procent ne poziţionează pe locul III la nivelul regiunii de dezvoltare din care facem parte, pe primul loc fiind Constanţa cu 22,06% (63.925 de poliţe), urmată de Galaţi cu 18,22% (42.441 poliţe). După noi apare Buzăul cu 15,71% (31.794 poliţe), apoi Vrancea cu 15,4% (24.337 poliţe), iar pe ultimul loc este Tulcea cu 15,33% (15.000 poliţe). Aceleaşi date statistice mai arată că cele mai multe daune plătite de PAID anul trecutau fost în judeţul Galaţi, în cuantum de aproape 443.100 lei, urmat de Buzău cu 185.311 lei. Pentru judeţul nostru, PAID a plătit daune asiguraţilor brăileni în sumă de aproape 2.800 lei.
De precizat că anul trecut, în octombrie, ASF şi PAID au organizat la nivel naţional o campanie de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa asigurării obligatorii a locuinţelor, unul dintre obiectivele strategice referindu-se la implementarea şi dezvoltarea programelor de educaţie financiară. În cadrul acelei campanii, reprezentanţii celor două instituţii au participat la întâlniri cu autorităţile locale, dar şi cu proprietari de locuinţe, în cadrul cărora au prezentat informaţii referitoare la importanţa protecţiei locuinţelor.
Creată la sfârşitul anului 2009 de către 13 companii de asigurări, PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) emite poliţele de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD), care acoperă doar riscurile de cutremure, inundaţii şi alunecări de teren şi costă anual 10 euro sau 20 euro (în funcţie de materialul de construcţie a locuinţei). Preţul unei poliţe care acoperă suma de 20.000 euro este de 20 euro pe an, pentru locuinţele de tip A, adică cele construite din cărămidă, beton armat sau orice alt material rezultat în urma unui tratament termic şi/sau chimic. Imobilele de tip B, adică cele construite din cărămidă nearsă sau orice alt material nesupus unui tratament termic şi/sau chimic, pot fi asigurate prin intermediul poliţei, contra sumei de 10 euro pe an, pentru o despăgubire de 10.000 euro.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
