Administrație
Armistiţiu Brăila – Chiscani: Fără asociere, dar cu plan comun de dezvoltare a Staţiunii Lacu Sărat
• este vorba despre un proiect privind realizarea unui plan de amenajare a teritoriului intercomunitar al Staţiunii Lacu Sărat, ce a fost urcat deja în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice de către CJ Brăila • întrebat în legătură cu acest lucru, în condiţiile în care asociaţia “Lacu Sărat” a picat, preşedintele Consiliului, Francisk Chiriac, a explicat că este o idee mai veche, pe care ar vrea să o continue • dacă va fi adjudecat, odată finalizat acest plan ar urma să fie transmis cu titlu gratuit Primăriei Chiscani • primarul Costică Cojea s-a arătat extrem de încântat de idee şi precizează că, în sfârşit, s-a ajuns la un numitor comun şi se fac paşi concreţi privind dezvoltarea staţiunii, aşa cum este normal
După scandalul privind respingerea de către consilierii locali din comuna Chiscani a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Lacu Sărat”, autorităţile brăilene par să cadă, în sfârşit, la pace şi să încerce să dezvolte staţiunea, aşa cum este normal. Primii paşi în privinţa acestui armistiţiu par să vină din direcţia Consiliului Judeţean Brăila, care a urcat de curând în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice un proiect investiţional privind realizarea unui plan “de amenajare a teritoriului intercomunitar Staţiunea Lacu Sărat”. Mai interesantă este poziţia preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, care susţine că deşi proiectul asocierii dintre judeţ, municipiu şi comuna Chiscani a picat, nu poate să ingnore faptul că staţiunea are nevoie să se dezvolte, prin urmare, chiar dacă nu a renunţat la ideea ADI “Lacu Sărat”, a decis să dea totuşi undă verde realizării unui asemenea plan. Mai mult, Chiriac a punctat că odată adjudecat şi realizat, chiar dacă CJ Brăila va suporta costurile (puţin peste 300.000 lei), îl va preda în totalitate Primăriei Chiscani, cu titlu gratuit, pentru a-l pune în aplicare.
La rândul său, primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, a precizat că ştie despre existenţa acestui proiect şi s-a arătat extrem de bucuros de faptul că autorităţile brăilene au decis să îi sprijine demersurile privind dezvoltarea staţiunii şi că în sfârşit s-a ajuns la un numitor comun.
Chiriac: «Chiar dacă nu putem să investim acolo, îl predăm Chiscaniului»
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” în privinţa “Planului de amenajare a teritoriului intercomunitar Staţiunea Lacu Sărat – Judeţul Brăila”, postat pe siteul SEAP, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, a explicat că este vorba despre un proiect mai vechi, început înainte ca discuţiile despre realizare a asocierii să se împotmolească. Cu alte cuvinte, la iniţiativa arhitectului-şef al judeţului, Costel Drăgan, discuţiile au continuat şi intenţia s-a materializat.
“Sunt câteva proiecte din urmă legate de Chiscani. Chiar dacă nu putem să investim acolo, îl predăm Chiscaniului. Era procedura de achiziţie lansată şi dacă se adjudecă o să facem noi, pe banii noştri, proiectul. Până la urmă comuna Chiscani e tot din judeţul Brăila. Nu facem abstracţie. Noi continuăm să facem lucruri pentru dezvoltarea staţiunii. Nu are legătură cu asocierea. Oricum, nu e o sumă fabuloasă. Chiar dacă îl facem, îl predăm cu titlu gratuit comunei Chiscani. Nu le vom cere bani. Nu vreau să îi încurc sub nicio formă”, a declarat Chiriac.
Chiar şi aşa, sursa citată a dorit să precizeze că încă nu a renunţat la ideea realizării Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Lacu Sărat”, pe care o consideră cea mai bună variantă de a schimba aspectul zonei, bineînţeles prin fonduri europene.
“Eu chiar sper să revină la sentimente mai bune cei din Chiscani şi să se gândească din nou la asociere, pentru că asta e singura soluţie pentru dezvoltarea zonei. Dar, oricum, de principiu, tot ce avem făcut pe Staţiunea Lacu Sărat, dacă domnul primar Cojea ne va solicita, îi vom da cu mare drag şi fără costuri. Cum v-am spus, nu îl vom pune să plătească acest plan, de exemplu. Facem un protocol de colaborare prin care i-l dăm cu titlu gratuit. Pentru că v-am spus: CJ Brăila are grijă de toate Unităţile Administrativ Teritoriale din judeţul nostru. Chiar dacă există această speţă cu Staţiunea, asta nu înseamnă că ne vom da la o parte de la a-i ajuta”, a conchis preşedintele CJ Brăila.
Cojea, încântat de “cadoul” de la CJ Brăila
La rândul său, primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, a afirmat că este un gest lăudabil făcut de CJ Brăila, ceea ce dă semne că lucrurile se pot schimba în bine. Primarul a susţinut că ştia de existenţa proiectului urcat în SEAP, deoarece a purtat mai multe discuţii tehnice pe această temă cu arhitectul-şef al judeţului.
“Da, ştiu de el. Este un proiect pornit mai demult. L-am tot discutat. Avem şi noi o dezvoltare pe Lacul 2. Chiar zilele trecute am avut o discuţie cu arhitectul-şef. Este într-un stadiu avansat. Ei i-au dat drumul şi o să ni-l predea nouă la final. Vrem să cuplăm şi proiectele noastre privind celelalte două lacuri. Săptămâna viitoare vin şi cei de la institutul balneo, aici. Deja colaborăm, discutăm pentru dezvoltare. Chiar ne dorim să dezvoltăm. Interesul este comun. Ce să mai!”, a declarat Cojea.
Primarul comunei Chiscani a dorit să puncteze că, odată realizat acest plan, la implementarea lui se va baza pe propriile fonduri, dar speră să aibă sprijin şi din partea CJ Brăila. În mod special însă, speră să obţină finanţare din fonduri europene.
“E vorba despre un plan pentru dezvoltarea staţiunii, cu centre de interes, cu ceea ce spuneam eu, cu o bază de recreere. Deci conţine elemente care vor conduce la ridicarea Lacu Sărat la rangul de staţiune de interes naţional. Banii vor veni din toate părţile. Şi de la bugetul comunei Chiscani, poate şi de la CJ Brăila, noi seperăm să atragem fonduri europene. Dar luăm în calcul tot ce putem atrage ca să dezvoltăm. Acest plan este separat de asocierea care s-a dorit. Proiectul este pornit mai demult. Era deja în stadiu avansat când au fost discuţiile cu asocierea şi mergem înainte cu el. Dar eforturile sunt comune. Vrem să facem! Aste este important. E bine că am ajuns la numitorul ăsta comun. Şi ei (n.r. – Consiliul Judeţean Brăila) ne ajută. Este o înţelegere. Ne dorim lucrul ăsta”, a conchis Cojea.
Reaminitim că, în 2016, după mai bine de un deceniu de incertitudini, orgolii şi certuri, care până la urmă au dus la un proces în instanţă, între municipiul Brăila şi comuna Chiscani, situaţia Staţiunii Lacu Sărat a fost tranşată de o decizie definitivă a Justiţiei. Curtea de Apel Constanţa a emis o sentinţă defirnitivă şi irevocabilă: dreptul de administrare a Staţiunii Lacu Sărat îi aparţine Chiscaniului. Ulterior, liderii administraţiei brăilene, plecând de la ideea că în comună există un primar de aceeaşi coloratură politică, au încercat să realizeze o asociere între judeţ, municipiu şi Chiscani, pentru dezvoltarea staţiunii. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Lacu Sărat” a fost aprobată în CJ şi CLM, însă a picat de două ori la rând în Consiliul Local al comunei, ceea ce a declanşat un scandal monstru, în special în curtea PSD. Pe de altă parte, primarul Chiscaniului, Costică Cojea, a început un proces de dezvoltare a staţiunii, precizând că îşi doreşte să ridice Lacu Sărat, la rangul de staţiune de nivel naţional.
“Cadoul” de la CJ Brăila are o valoare de aproximativ 302.000 lei, fără TVA
Potrivit anunţului postat, zilele trecute, în SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice) de către Consiliul Judeţean Brăila, obiectul contractului privind acest “Plan de amenajare a teritoriului intercomunitar staţiunea Lacu Sărat – Judeţul Brăila” este realizarea unei documentaţii cu caracter director ce are ca scop “transpunerea spaţială a programului de dezvoltare economică, socială, culturală şi instituţională a teritoriului, elaborat de către autorităţile judeţene, pentru teritoriul pe care-l gestionează”. Contractul acoperă patru etape după cum urmează: Etapa I – Ridicări topografice/geotehnice şi Studii de fundamentare, Etapa a II-a – Plan de amenajare a teritoriului intercomunitar, Etapa a III-a – Scenariu Plan Urbanistic şi regulamentele de urbanism pentru zona studiată şi, în fine, Etapa a IV-a – Elaborarea documentaţiilor pentru avize şi acorduri.
Valoarea contractului în discuţie este de 302.521 lei, fără TVA, tipul procedurii alese fiind “Cerere de ofertă / Procedură simplificată – într-o singură etapă”, având drept criteriul de atribuire principiul “preţul cel mai scăzut”.
Firmelor interesate de acest contract li se solicită constituirea unei garanţii de participare în cuantum de 3.000 lei. Data limită de depunere a ofertelor este joi, 19 octombrie, ora 15.00.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
