Economie
Arendaşul din IMB, campionul subvenţiilor
• dacă pentru campania agricolă din 2015 firma a încasat subvenţie în sectorul vegetal de circa 49 milioane lei, pentru anul trecut, sprijinul financiar a urcat la 52 milioane lei • arendaşul Insulei Mari a Brăilei rămâne pe primul loc în clasamentul naţional al beneficiarilor de subvenţii agricole
Agricost Brăila a beneficiat de 52 milioane lei, cel mai mare sprijin financiar direct al statului pentru sectorul vegetal acordat în 2016, potrivit datelor prezentate de APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură). Suma este cu aproximativ 3 milioane lei mai mare decât subvenţia cuvenită aceleiaşi companii cu un an înainte, mai precis în 2015, când firma brăileană a încasat circa 49,3 milioane lei.
O statistică la nivel naţional arată că primii zece cei mai mari beneficiari de subvenţii, care desfăşoară activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi zootehnic, au încasat împreună în 2016 sume de peste 176 milioane de lei (echivalentul a 40 milioane euro), potrivit datelor transmise de APIA. Dintre aceştia, de departe, cea mai mare sumă a revenit arendaşului Insulei Mari a Brăilei, “Agricost”, fiind vorba despre un sprijin financiar în valoare de 52 milioane lei (adică undeva la circa 11,7 milioane euro). Pe locul II în acest clasament s-a poziţionat compania “Intercereal”, care lucrează circă 10.800 hectare în judeţul Ialomiţa, iar pe locul trei se află compania “Comcereal”.
“Agricost” este o societate comercială deţinută de omul de afaceri Costantin Duluţe, care administrează circa 56.000 ha în IMB şi a raportat pentru 2016 o cifră de afaceri de 387,27 milioane lei, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, înregistrând un profit net de 71,09 milioane lei, echivalentul a circa 15 milioane euro.
Ministerul Agriculturii, propuneri privind valoarea subvenţiilor APIA pentru acest an
În altă ordine de idei, recent, Ministerul Agriculturii a publicat sumele alocate şi valoarea subvenţiilor în sectorul vegetal şi cel zootehnic aferente anului 2017.
Mai precis, MADR a publicat, pe 13 septembrie, un proiect de Hotărâre privind stabilirea pentru anul 2017 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plăţii pentru tinerii fermieri, a plafoanelor aferente ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru speciile bovine şi ovine/caprine, precum şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.
Potrivit documentului, în sectorul vegetal fermierii români vor primi pentru 2017:
a) schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – 97,2452 euro/ha
b) plata redistributivă – 5 euro/ha pentru 1-5 ha, 48,3251 euro/ha pentru 5-30 ha
c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu – 57,1745 euro/ha
d) plata pentru tinerii fermieri – 24,3113 euro/ha
Pentru subvenţiile crescătorilor de animale, plafoanele aferente plăţilor pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, care se acordă pentru anul de cerere 2017 sunt:
a) 24,081 milioane euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;
b) 101,2 milioane euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;
c) 50,78 milioane euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.
Mai departe, cuantumul efectiv al ajutoarelor naţionale tranzitorii prevăzute se calculează prin raportarea sumelor de mai sus la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile, respectiv la efectivele de bovine şi femele ovine/caprine eligibile.
Pentru sprijinul cuplat pentru speciile ovine/caprine, plafonul maxim alocat este de 48,5 milioane euro pentru anul 2017. La fel, cuantumul acestei forme de sprijin financiar rezultă din raportarea plafonului la efectivul de animale eligibile.
Plăţile tuturor acestor forme de sprijin financiar se fac în lei, pe baza celui mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie a anului pentru care se acordă ajutorul.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit
• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)
Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.
Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.
Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.
Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
CELE MAI CITITE
