Social Media

Sănătate

Apartamentele pentru medici, motiv de dispută în CJ

Timp de citire: 8 minute

• faptul că locuinţele destinate tinerilor specialişti trebuie să fie acordate şi altor categorii de personal medical, cum ar fi asistenţii medicali sau infirmierele, a stârnit nemulţumirea consilierilor judeţeni din partea PNL •  după discuţii aprinse, consilierii judeţeni au ajuns la un numitor comun, în următoarea şedinţă urmând să se stabilească câte locuinţe vor ajunge la medici şi câte la alte categorii de angajaţi din spitale
 
Locuinţele pentru medici, amenajate pe Şoseaua Buzăului nr. 15 A, foarte aproape de Spitalul Judeţean, nu sunt destinate excusiv doctorilor! Aceasta a fost “scânteia” care a “încins” spiritele în recenta şedinţă de Consiliu Judeţean, desfăşurată pe 30 ianuarie. Totul a pornit de la un proiect de hotărâre ce viza aprobarea criteriilor pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererilor şi în repartizarea locuinţelor construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, destinate închirierii pentru tinerii specialişti din domeniul sănătăţii. Criteriile au fost aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), consilierul judeţean Cătălin Iordache arătându-se stupefiat de felul în care se acordă punctajul. Spre exemplu, la secţiunea “nivel de studii şi/sau pregătire profesională” se acordă 5 puncte pentru cei fără studii şi fără niciun fel de pregătire profesională, iar cei cu şcoală generală primesc 8 puncte. 
“Domnule preşedinte, aş vrea mai întâi să-mi spuneţi cine a făcut criteriile astea!? Cei de la Ministerul Dezvoltării sunt nişte tâmpiţi! Aceste locuinţe sunt pentru specialişti, dar în document, la criteriul nivel de studii sau pregătire profesională, scrie aşa: «fără studii şi fără pregătire profesională – 5 puncte». Băi, frate, care e tâmpitul care a făcut asta? Adică e pentru specialişti, dar ăla care nu are studii ia 5 puncte. Sau cei «cu şcoală generală, fără pregătire profesională şi/sau cu specializare la locul de muncă – 8 puncte». Deci ăsta e pentru PSD-işti, pentru proşti! Cei cu studii medii, fără pregătire profesională şi/sau cu specializare la locul de muncă iau 10 puncte. Şi ăia, săracii, cu studii superioare iau şi ei 15 puncte. N-am terminat! Ca să vedeţi că vă bateţi joc de noi! Zice aşa la criterii specifice: medic rezident/medic specialist – 25 puncte, medic rezident în specialitate deficitară în judeţ – 30 puncte. Dar nu spune nicăieri ce e deficitar… Ca să nu mai zic că la final o daţi pe aia pe bune, a la PSD. Spuneţi aşa: cei care vor la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi la Pneumoftiziologie au 25 de puncte, ceilalţi 5. Aceasta este o bătaie de joc! Nu e niciun raport! E o prostie şi aceste criterii sunt nişte măgării care încalcă legea! Eu propun să votaţi împotrivă. N-am ce amendamente să fac, că dumneavoastră spuneţi că sunt locuinţe pentru specialişti şi daţi puncte pentru ăia care nici nu ştiu să scrie”, a spus Cătălin Iordache.
Aceeaşi remarcă a avut-o şi PNL-istul Dănuţ Lungu, întrebându-l pe preşedintele CJ cum se poate ca cei care nu au studii să îşi depună dosarul pentru a obţine o locuinţă de serviciu. “Domnul preşedinte, nu vă supăraţi, colegul nostru a atras atenţia la un lucru clar, real. Noi am pregătit nişte locuinţe de serviciu pentru a atrage medici, să le dăm ca ei să vină să lucreze în zona noastră, dar, de fapt, criteriile respective nu se adresează medicilor. Adică eu nu am auzit să ajungi medic şi să nu ai studii superioare. Chiar nu pot să înţeleg!”, a susţinut Lungu.
 
“Nu putem să defavorizăm celelalte categorii”
Întrebat de PNL-işti de ce în grila de criterii sunt punctaţi şi cei fără studii sau pregătire profesională, preşedintele CJ, Francisk Chiriac, le-a explicat consilierilor că locuinţele de serviciu sunt destinate cu prioritate medicilor, dar şi altor categorii de angajaţi din domeniul medical, condiţia aceasta fiind impusă de MDRAP.
“În mare parte, locuinţele sunt pentru medici, că ei vor avea punctajul cel mai mare şi se vor califica. După care au voie şi alte categorii, pentru că aşa este făcut blocul, pentru personal din domeniul sănătăţii, deci şi asistente şi infirmiere. Când am mers la MDRAP pentru aceste punctaje, am vrut să facem doar pentru medici şi ni s-a spus că nu se poate aşa ceva. Într-adevăr, este destinat preponderent pentru medici, dar nu putem să devaforizăm celelalte categorii, adică asistent medical sau infirmieră, care lucrează în acelaşi sistem. Ideea de bază e că avem un bloc unde încercăm să aducem cât mai mulţi medici, însă trebuie neaparat să dăm şi câteva apartamente, două-trei-patru, către asistenţi şi infirmiere”, a explicat Chiriac.
 
Dănăilă a venit cu un amendament
Imediat după lămuririle oferite de Francisk Chiriac, consilierul judeţean Alexandru Dănăila a dorit să vină cu un amendament în care să se specifice exact câte apartamente vor fi date către medici şi câte altor categorii de angajaţi.
“N-avem asistenţi şi infirmiere în Brăila? Eu vreau să fac un amendament! Dacă luăm lucrurile de maniera pe care aţi spus-o dumneavoastră, că trebuie să dăm şi altor categorii, nu doar medicilor, trebuie să stabilim, şi amendamentul meu aceasta este, un procent de locuinţe care să fie atribuite doar medicilor şi un procent pentru restul categoriilor. Pentru că, dacă mâine umplem locuinţele, deci le atribuim pe toate, şi poimâine vin alţi medici, deci după momentul atribuirii tuturor locuinţelor, lor ce le oferim? Şi, practic, am făcut o investiţie, am încercat să facem ceva pentru medici şi efectul a fost altul. Deci plecând de la ceva ce ar fi trebuit să fie bine, am ajuns la ceva neclar. Amendamentul meu este să stabilim un procent pentru locuinţele medicilor şi unul celorlalţi”, a spus Dănăilă.
Într-un final, după alte întrebări şi clarificări, consilierii liberali au fost de acord ca şi alţi angajaţi din spitale să primească apartamente, însă au susţinut că acest lucru nu este normal, în condiţiile în care scopul construirii acelor locuinţe a fost de a-i atrage pe medicii specialişti în judeţul Brăila.
“Eu ştiu că de la bun început s-a discutat despre această investiţie în acel bloc, în special pentru medici, să putem să atragem medici. Acum am ajuns la faza în care ministerul ne spune să nu facem discriminare, dar deja favorizăm şi asistenţii şi infirmierele. Nu am nimic cu ele, dar, de fapt, care a fost scopul nostru de la bun început? Pentru că eu cred că la ora actuală dacă vrem să angajam la Spitalul Judeţean de Urgenţă 200 de asistenţi, sigur îi vom găsi şi toţi vor avea cazare. Problema noastră de la bun început care a fost? Lipsa medicilor. Din această cauză avem probleme şi la UPU şi la multe secţii. Nu avem medici şi tragem să îi aducem. Acum, la ora actuală, colegul meu a venit cu o propunere ca majoritatea sau procentul de 70% să rămână în continuare la ce am spus de la bun început. Haideţi să lăsăm politica, hai să o gândim logic”, a spus Dănuţ Lungu.
Preşedintele CJ a spus că va ţine cont de amendamentul propus de liberali, iar în următoare şedinţă ordinară va fi introdus pe ordinea de zi un proiect de hotărâre în acest sens.
“Stimaţi colegi, haideţi să votăm criteriile aşa, le avem date de MDRAP, avem avizul şi ne gândim la un procent care să fie primordial pentru specialişti şi apoi la restul. O să ne gândim împeună cu conducerea spitalelor, cele două, să vedem câte cereri sunt în acest moment, ce nevoie mai avem, ce medici specialişti vor veni anul acesta, şi ce rămâne liber dăm către celelalte categorii. Vom trece proiectul cu criteriile aprobate de MDRAP şi luna viitoare venim cu completarea asta, ca să nu fie discriminare”, a conchis Chiriac.

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧