Administrație
Amendamentele PNL respinse pe bandă rulantă
• nici măcar un amendament venit din partea opoziţiei brăilene nu a fost acceptat, ieri, în cadrul şedinţei extraordinare de CJ Brăila în care s-a votat bugetul judeţului pe 2018 • chiar dacă liberalii şi-au înşirat punctual mai bine de 12 amendamente, acestea au fost respinse de majoritate • chiar şi aşa, amendamentele venite din partea partenerilor PSD au fost acceptate, însă unele au rămas la stadiu de promisiuni • bugetul CJ Brăila pe acest an înseamnă 316.407.000 lei, din care 163.393.000 lei pentru secţiunea Dezvoltare • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să sublinieze că “grosul banilor” merge în acest an către drumurile judeţene şi Sănătate
Consilierii judeţeni au aprobat, ieri, bugetul judeţului Brăila pentru acest an. Este vorba despre un total de 316.407.000 lei. Cu alte cuvinte, 153.524.000 lei pentru secţiunea de funcţionare şi 163.393.000 lei pentru Dezvoltare. Trebuie precizat totuşi că şedinţa extraordinară în care s-a dezbătut bugetul judeţului nu a fost una liniştită, deoarece amendamentele consilierilor PNL au fost respinse pe bandă rulantă, fără nicio excepţie. Chiar şi aşa, trebuie punctat că amendamente au avut şi câţiva dintre consilierii parteneri ai PSD, iar o parte dintre acestea au fost aprobate în unanimitate, deci şi cu sprijinul liberalilor.
Din raportul proiectului de hotărâre aflăm că pentru anul acesta se estimează că se vor încasa venituri proprii de 11.261.00 lei din taxa pe mijloacele de transport, taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii etc. De asemenea, în acelaşi document se mai menţionează că la sfârşitul anului 2017, CJ Brăila a înregistrat un excedent în valoare de 137.737.000 lei, din care o mare parte a mers către secţiunea de Dezvoltare. “La nivelul bugetului propriu al judeţului Brăila, valoarea cheltuielilor de dezvoltare acoperite din excedentul bugetului local este în sumă de 84.832.000 lei, adică un procent de 51,93% din total cheltuieli de dezvoltare”, se specifică în raport.
Secţiunea de Dezvoltare înseamnă 77.008.000 lei, din care 22.000.000 lei merg către proiectul finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regional pe proiectul “Modernizare sector Gulianca – Ianca – Viziru care asigură coridorul TEN-T Brăila-Buzău, iar 55.008.000 lei pentru reabilitări şi modernizări de drumuri judeţene.
La capitolul “Sănătate” bugetul pe 2018 este de 19.196.000 lei din care 17.456.000 lei investiţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila şi 691.000 lei la Spitalul de Pneumoftiziologie, plus 1.049.000 lei pe cheltuieli de capital pentru diverse lucrări care vor continua la SJU şi alte instituţii sanitare din judeţ. La capitolul “Cultură”, CJ Brăila a alocat 26.848.000 lei. Pentru Sport discutăm despre 8.386.000 lei. În învăţământ, este prinsă suma de 6.472.000 lei. Pentru “Apărare” bugetul este de 2.365.000 lei. Pentru Ordine publică şi siguranţă naţională – 438.000 lei din care 425.000 lei merg la ISU. La capitolul locuinţe, servicii şi dezvoltare publică – 19.428.000 lei. Pentru protecţia mediului – 34.782.000 lei. La capitolul “Alte servicii publice generale” a fost prinsă suma de 1.160.000 lei. Aici intră asigurarea cheltuielilor de personal, cu utilităţile, materiale şi servicii cu caracter funcţional, perfecţionarea angajaţilor, reparaţii auto, dotări etc.
Totodată, au fost aprobate sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului Brăila în suma de 29.258.000 lei. Aceasta a fost împărţită la susţinerea sistemului de protecţie a copilului (12.389.000 lei), susţinerea centrelor publice pentru persoanele cu handicap (5.582.000 lei), programul pentru şcoli al României (4.513.000 lei), drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (565.000 lei), finanţarea unităţilor de învăţământ special şi al centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională (914.000 lei). Iar diferenţa este destinată finanţării cheltuielilor Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor (1.550.000 lei) şi plăţii contribuţiilor la salarizarea personalului neclerical angajat în unităţile de cult din ţară (3.735.000 lei).
În cazul sumelor provenite din cotele defalcate din impozitul pe venit (11.25%), cele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale şi cele din TVA pentru echilibrarea bugetelor discutăm despre un total de 33.094.000 lei, mai puţin faţă de 2017 când au fost de 56.700.000 lei.
Amendamentele PNL au fost respinse prin abţineri
Trebuie precizat că de la şedinţa extraordinară de ieri a lipsit un singur consilier judeţean: George Turiac (PMP). Preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a ţinut să atragă atenţia că deşi de această dată, spre deosebire de votul bugetului pe 2017 s-a respectat termenul pentru dezbaterea publică a proiectului, nu s-a procedat corect în privinţa amendamentelor opoziţiei. Acesta a explicat că procedura corectă ar fi fost ca toate amendamentele PNL, prezentate din timp conducerii CJ Brăila să fie anexate la mapele consilierilor, astfel încât aceştia să le poată studia, lucru care nu s-a întâmplat.
“Din acest punct de vedere, materialele pe care dumneavoastră ni le-aţi prezentat la mapă se lovesc de o nulitate relativă, într-adevăr, dar există de fiecare dată premisele ca bugetul CJ Brăila, cel puţin de când îl administraţi dumneavoastră (n.r. – preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac), să fie supus unei posibile contestaţii. Nu este intenţia noastră să blocăm Consiliul Judeţean să funcţioneze, ci să se întâmple lucruri din proiectele de investiţii aprobate de CJ”, a avertizat Dănăilă încă de la începutul şedinţei, criticând totodată nivelul scăzut al banilor atraşi la buget din surse externe faţă de anul trecut.
“Ne exemplificaţi o situaţie comparativă a sumelor alocate pentru 2017 şi 2018 din cotele defalcate din impozitul pe venit şi din cotele defalcate pentru TVA. Toate sunt în scădere în 2018. Pentru cotele defalcate din impozitul pe venit (11,25%) diminuarea este de 23%. Aproape un sfert din bani se pierd. La sumele defalcate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale se pierd 28%. Iar la sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale este ZERO. Se pierd toţi banii faţă de anii trecuţi. Ceea ce denotă capacitatea dumneavoastră limitată de a atrage bani pentru a fi cheltuiţi la CJ”, a declarat Dănăilă, punctând totodată că amendamentele PNL vin ca urmare a discuţiilor cu brăilenii.
Printre propunerile mai interesante ale PNL, se numără şi înfiinţarea a trei centre de depozitare a legumelor, fructelor şi florilor în zonele localităţilor Traian-Unirea, Vişani – Jirlău – Galbenu, Movila Miresii – Râmnicelu. Liberalii au solicitat alocarea a 1.000.000 lei pentru un studiu de fezabilitate şi proiectare a unor astfel de centre pe care să le utilizeze asociaţii de producători. Aceştia au explicat că fără astfel de centre legumicultorii nu au motive serioase să se asocieze. De cealaltă parte, conducerea CJ Brăila a apreciat ideea, însă a explicat că fără asocierea producătorilor în esenţă, nu există motiv pentru a înfiinţa astfel de centre. Amendamentul a fost supus votului şi respins cu 12 voturi “pentru” şi 20 abţineri din partea celorlalţi consilieri.
Liberalii au mai solicitat cadastrarea tuturor proprietăţilor judeţului, realizarea unui parc industrial între Brăila şi Galaţi, la care să ia parte şi comuna Vădeni, dar şi realizarea unei strategii de dezvoltare a judeţului la care să se raporteze viitorii investitori. Totodată, aceştia au vorbit despre reconversia şcolilor care au fost modernizate şi apoi închise, despre alocarea de fonduri de la CJ pentru ca Biblioteca Judeţeană să achiziţioneze cărţi în 2018, despre investiţii în infrastructura Staţiunii Lacu Sărat, despre reabilitarea monumentelor istorice din judeţ, despre reabilitarea Drumurilor Judeţene, despre investiţii în sistemul sanitar, despre grupuri sanitare în şcoli, analize gratuite pentru cetăţeni şi altele.
Toate propunerile însă s-au lovit de zidul “abţinerilor” şi rareori al voturilor “împotrivă”, cu mici excepţii din partea consilierilor PND, care uneori au susţinut câteva dintre idei, alteori le-au boicotat prin neparticipare la vot.
“Domnule preşedinte, stimaţi colegi, ţinând cont că va fi un amendament din partea PNL eu zic întâi să votăm şi după aia să vi-l spun. Pentru că am observat că nu contează, orice e din partea PNL lumea «se abţine». (…) Tot discutăm despre un parc industrial de ceva timp. Aş dori o alocare de 300.000 lei pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. O asociere între Primăria Brăila, Primăria Galaţi, CJ Brăila, CJ Galaţi, inclusiv UAT Vădeni, pentru că acolo este terenul. Nu are nicio legătură. Putem să facem un studiu înainte să obţinem terenul”, a declarat liberalul Florin Cîrligea, însă fără sorţi de izbândă. Preşedintele CJ Brăila a precizat că nu se poate realiza un studiu pe un teren care deocamdată nu aparţine judeţului, şi în cele din urmă şi amendamentul privind parcul industrial a picat.
De asemenea, Dănăilă a solicitat alocarea sumei de 50.000 lei din bugetul pentru publicitate al CJ Brăila pentru ca toţi consilierii judeţeni să îşi poată promova expunerile de motive în spaţiul public, indiferent dacă sunt votate sau nu. Acesta a plecat de la premisa că multe dintre proiectele PNL se opresc pe masa şefului CJ Brăila, astfel că oamenii nu ştiu care este activitatea opoziţiei. Nici acest proiect nu a trecut de votul majorităţii, însă Chiriac a explicat că banii pentru promovarea hotărârilor CJ Brăila există şi sunt suficienţi pentru promovarea instituţiei.
PMP-iştii şi-au obţinut centrul de excelenţă
Ceva mai norocoşi la a-şi impune amendamentele au fost cei de la PMP, parteneri cu PSD-iştii pe plan local. Viorel Botea a solicitat suma de 200.000 lei pentru realizarea unui centru de excelenţă în judeţul nostru şi a primit acordul majorităţii. De altfel, trebuie precizat că şi liberalii au votat “pentru” la fiecare amendament venit din partea celorlalţi consilieri.
PSD-istul Mircea Florin a propus de asemenea un amendament de ordin tehnic, în baza unei notificări de ultim moment venită de la Ministerul Finanţelor Publice privind modificarea normei de hrană la Spital. Propunere de asemenea votată în unanimitate.
La rândul său, PND-ista Simona Drăghincescu, a solicitat lămuriri privind faptul că două dintre proiectele solicitate anterior nu se găsesc în bugetul pe anul 2018: poligonul auto şi simpozionul de pictură.
“Apropo de poligon, am făcut o adresă către Ministerul Apărării, se pare că terenul pe care este amplasat actualul poligon este al dumnealor. Identificăm o zonă astfel încât poligonul să fie reabilitat. În momentul în care avem toate documentele de transmitere în proprietate publică a CJ Brăila, atunci vom intra şi cu proiecţia bugetară. Referitor la simpozionul de pictură, este inclus în acţiunile culturale la Centru de Conservare şi Promovare. Identificăm şi sursa şi o să îl facem efectiv în a doua jumătate a anului”, a explicat Chiriac.
În cele din urmă, proiectul privind bugetul anului 2018 a fost aprobat cu 20 voturi “pentru” şi 12 abţineri din partea consilierilor judeţeni ai PNL.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
