Social Media

Sănătate

Ambulanţa are nevoie de patru asistenţi medicali

Timp de citire: 4 minute

• este vorba despre trei posturi de asistent medical generalist, din care două la staţia centrală din municipiu şi unul la substaţia Însurăţei, iar cel de-al patrulea post este de asistent medical principal generalist, pentru staţia centrală • înscrierile se termină pe 19 octombrie, iar proba scrisă şi interviul sunt programate la sfârşitul lunii
 
Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila a scos la concurs patru posturi, dintre care trei pentru asistenţi medicali generalişti, iar unul pentru asistent medical principal generalist. Dosarele de înscriere se depun până pe data de 19 octombrie, ora 13.00, la sediul serviciului – Biroul RUNOS. Concursul se va desfăşura în trei etape: selecţia dosarelor, proba scrisă care e programată pentru data de 30 octombrie 2018, cu rezultatele afişate în aceeaşi zi, iar interviul va avea loc pe 2 noiembrie 2018, la ora 10.00. Punctajul final se calculează ca medie aritmetică a punctajelor obţinute la proba scrisă şi interviu. Candidatul care obţine cel mai mare punctaj la postul pentru care concurează este declarat “admis”, cu condiţia să fi obţinut punctele minime necesare.
Persoanele interesate de cele trei posturi de asistent medical generalist – două la Staţia Centrală din municipiu şi un post la Substaţia Însurăţei – trebuie să îndeplinească mai multe condiţii generale, printre care să aibă cetăţenie română sau a altor state membre ale Uniunii Europene, dar cu domiciliul în România, să cunoască limba română scris şi vorbit, starea de sănătate să fie corespunzătoare postului pentru care candidează, atestată pe baza adeverinţei medicale, să aibă studiile necesare şi vechime. Există, de asemenea, şi condiţii specifice, cum ar fi diploma de şcoală sanitară postliceală sau echivalentă sau diploma de studii postliceale prin echivalare conform HG 797/1997 – specialitatea medicină generală şi 6 luni vechime în specialitatea medicină generală.
Lista cu toate actele necesare pentru întocmirea dosarului de înscriere la concurs poate fi găsită pe site-ul SAJ, www.ambulantabraila.ro. Pe 23 octombrie, vor fi afişate rezultatele în urma selecţiei dosarelor, iar cei nemulţumiţi pot depune contestaţie a doua zi, pe 24 octombrie, între orele 7.00-15.00. În a treia zi, vor fi afişate rezultatele contestaţiilor.
La proba scrisă, programată pentru 30 octombrie, candidaţii trebuie să obţină minimum 50 de puncte. Eventualele contestaţii se depun pe 31 octombrie.
Tot minimum 50 de puncte trebuie să obţină candidaţii şi la interviu, probă care, de asemenea, poate fi contestată de cei care se consideră nedreptăţiţi.
Rezultatele finale se afişează la sediul unităţii şi pe site-ul SAJ, pe 6 noiembrie, prin specificarea punctajului final al fiecărui candidat şi a menţiunii “admis” sau “respins”.
Pentru asistent medical principal generalist – pentru staţia centrală din municipiu, condiţiile generale de participare sunt aceleaşi ca în cazul celor trei posturi menţionate mai sus. Diferenţa apare în cazul condiţiilor specifice. Candidaţii trebuie să aibă diplomă de şcoală sanitară postliceală sau diplomă de studii postliceale -specialitatea medicină generală, examen pentru obţinerea gradului de principal – specialitatea medicină generală şi 5 ani vechime ca asistent medical. Proba scrisă se va desfăşura pe data de 29 octombrie 2018, ora 10.00, rezultatul afişându-se în aceeaşi zi. Punctajul minim necesar pentru a merge mai departe este 50 de puncte. Interviul va avea loc pe 1 noiembrie, la ora 10.00, iar candidaţii trebuie să obţină tot minimum de 50 de puncte. La cele trei etape se pot depune contestaţii. Rezultatele finale urmează să fie afişate pe 5 noiembrie.
Tematica şi bibliografia sunt disponibile pe site-ul www.ambulantabraila.ro
Mai multe informaţii se pot obţine la sediul SAJ Brăila, la biroul RUNOS, sau la numerele de telefon 0239.611.000 interior 28/ 0785.200.151

Sănătate

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

Publicat

în

BPOC: boala pulmonară care poate trece neobservată ani întregi

O tuse care nu mai dispare, oboseala la eforturi obișnuite sau senzația că respirația nu mai este la fel de ușoară ca înainte pot părea probleme banale, mai ales în cazul fumătorilor sau al persoanelor trecute de o anumită vârstă. În spatele acestor manifestări se poate ascunde însă o afecțiune serioasă: bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), o boală care afectează progresiv plămânii și care poate rămâne nediagnosticată ani întregi.

Ziua Mondială a BPOC, marcată în fiecare an în luna noiembrie, a fost celebrată pe 18 noiembrie în 2026. Evenimentul atrage atenția asupra importanței diagnosticării timpurii și a accesului la tratament. Tema din acest an, „Diagnostic precoce și management pentru o viață mai bună”, subliniază faptul că identificarea bolii înainte de apariția complicațiilor poate face o diferență importantă pentru pacienți.

Mulți pacienți ajung târziu la medic

BPOC este o afecțiune respiratorie cronică în care căile respiratorii se îngustează, iar circulația aerului către și dinspre plămâni devine tot mai dificilă. Boala include forme precum bronșita cronică și emfizemul pulmonar și se agravează, de regulă, în timp.

Potrivit Societății Române de Pneumologie, aproximativ 8,3% dintre adulții din România sunt diagnosticați cu BPOC, însă numărul real al persoanelor afectate este considerat mult mai mare. Specialiștii estimează că aproximativ jumătate dintre pacienții cu această boală nu știu că o au.

La nivel mondial, BPOC reprezintă a treia cauză de deces. Organizația Mondială a Sănătății arată că boala a provocat aproximativ 3,4 milioane de decese în 2023.

Unul dintre motivele pentru care afecțiunea este descoperită târziu este evoluția lentă. Mulți pacienți ajung să considere tusea persistentă sau dificultățile de respirație drept consecințe normale ale fumatului, ale înaintării în vârstă ori ale lipsei de condiție fizică.

Tusea persistentă și lipsa de aer, semnale care nu trebuie ignorate

Printre cele mai frecvente manifestări ale BPOC se numără tusea cronică, uneori însoțită de eliminarea mucusului, respirația șuierătoare, oboseala și senzația de lipsă de aer.

La început, dificultățile respiratorii pot apărea doar în timpul efortului fizic, de exemplu la urcatul scărilor sau la mersul într-un ritm mai alert. Pe măsură ce boala avansează, pacientul poate ajunge să gâfâie și în timpul unor activități obișnuite, iar în formele severe chiar și în repaus.

Fumatul este principalul factor de risc, însă BPOC nu afectează exclusiv fumătorii. Expunerea îndelungată la poluarea aerului, fumul provenit din încălzirea locuințelor cu combustibili solizi, praful și substanțele chimice de la locul de muncă pot contribui, de asemenea, la apariția bolii. Există și factori genetici sau legați de dezvoltarea plămânilor încă din copilărie.

Medicii atrag atenția că simptomele nu trebuie puse automat pe seama vârstei sau a fumatului. O evaluare medicală este importantă mai ales atunci când tusea și senzația de lipsă de aer persistă.

O simplă investigație poate ajuta la depistarea bolii

Diagnosticul BPOC nu se stabilește doar pe baza simptomelor sau a unei radiografii pulmonare. Investigația esențială este spirometria, un test simplu și nedureros care măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira și expira, precum și viteza cu care îl elimină din plămâni.

În funcție de rezultate și de evaluarea medicului pneumolog, poate fi confirmată existența unei obstrucții persistente a căilor respiratorii.

Deși BPOC nu poate fi vindecată în prezent, tratamentul poate reduce simptomele, poate limita agravarea bolii și poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Acesta poate include medicamente inhalatorii, renunțarea la fumat, vaccinarea împotriva unor infecții respiratorii și programe de reabilitare pulmonară.

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri, inclusiv pentru persoanele care au fost diagnosticate după mulți ani de consum de tutun. Mesajul transmis de specialiști cu ocazia Zilei Mondiale a BPOC este unul simplu: respirația dificilă, tusea care persistă și oboseala neobișnuită nu trebuie considerate inevitabile. Depistată la timp și tratată corespunzător, boala poate fi ținută sub control, iar pacienții își pot păstra o viață activă pentru mai mult timp.

Citește articolul complet

Sănătate

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

Publicat

în

Pericolului rezistenței la antibiotice. De ce medicamentele care salvează vieți ar putea deveni tot mai puțin eficiente

România continuă să se confrunte cu o problemă serioasă în ceea ce privește utilizarea antibioticelor și răspândirea bacteriilor rezistente la tratamente. Deși aceste medicamente sunt esențiale în combaterea infecțiilor bacteriene, administrarea lor necorespunzătoare contribuie la apariția unor bacterii tot mai greu de tratat. Datele europene arată că țara noastră are încă mult de recuperat în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

Problema nu este una care privește exclusiv spitalele sau sistemul medical. Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului, întreruperea tratamentului înainte de termen sau administrarea acestor medicamente pentru răceli și viroze sunt practici care pot contribui la agravarea fenomenului.

România, printre țările care consumă prea multe antibiotice

Potrivit datelor publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), consumul de antibiotice în România a scăzut foarte puțin în 2024 față de nivelul de referință din 2019.

Mai exact, consumul a ajuns la 25,2 doze zilnice definite la 1.000 de locuitori pe zi, față de 25,8 în 2019. Scăderea este de numai 2%, în condițiile în care obiectivul european pentru 2030 presupune o reducere de 27%.

Un alt indicator îngrijorător este ponderea antibioticelor din categoria „Access”, recomandate ca primă sau a doua opțiune pentru tratarea infecțiilor frecvente. În România, acestea reprezentau 49% din consumul total în 2024, sub nivelul de 52,8% înregistrat în 2019 și departe de ținta europeană de cel puțin 65%.

Aceste cifre arată că nu este suficient să reducem cantitatea de antibiotice utilizate. Contează foarte mult și alegerea medicamentului potrivit, în funcție de infecție și de recomandarea specialistului.

Bacterii tot mai rezistente la tratamentele disponibile

Consecințele utilizării necorespunzătoare a antibioticelor se văd și în evoluția infecțiilor provocate de bacterii rezistente.

Datele ECDC pentru 2024 indică o creștere importantă a incidenței unor infecții grave din România. În cazul infecțiilor sanguine provocate de Escherichia coli rezistentă la cefalosporine de generația a treia, indicatorul a crescut cu 53,2% față de 2019.

Și mai îngrijorătoare este evoluția infecțiilor sanguine cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, o clasă importantă de antibiotice utilizată inclusiv în tratarea unor infecții severe. Incidența estimată a crescut de la 7,12 cazuri la 100.000 de locuitori în 2019 la 20,31 în 2024.

Rezistența antimicrobiană apare atunci când microorganismele dezvoltă capacitatea de a supraviețui tratamentelor care, în mod normal, ar trebui să le distrugă sau să le împiedice dezvoltarea. În aceste condiții, infecțiile pot deveni mai dificil de tratat, pot necesita medicamente mai puternice și spitalizări mai lungi.

Antibioticele nu tratează răcelile și gripa

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor pentru infecții virale. Răceala, gripa și majoritatea episoadelor de durere în gât sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu acționează asupra acestora.

Specialiștii recomandă ca antibioticele să fie administrate numai la indicația medicului, în doza și pe durata stabilite. Medicamentele rămase de la tratamente anterioare nu trebuie folosite din proprie inițiativă și nici oferite altor membri ai familiei.

De asemenea, un tratament nu trebuie modificat sau întrerupt fără recomandarea medicului, chiar dacă simptomele par să se amelioreze.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile își dezvoltă mecanisme prin care pot supraviețui tratamentului.

O problemă care poate afecta generațiile viitoare

Rezistența antimicrobiană este considerată una dintre marile provocări de sănătate publică la nivel mondial. Dacă fenomenul continuă să se extindă, inclusiv intervențiile chirurgicale, transplanturile și tratamentele care slăbesc sistemul imunitar pot deveni mai riscante, deoarece infecțiile apărute în aceste situații vor fi mai greu de controlat.

România are în față un obiectiv dificil până în 2030: reducerea consumului de antibiotice, îmbunătățirea modului în care sunt prescrise și limitarea răspândirii bacteriilor rezistente.

Dincolo de măsurile luate de autorități și de personalul medical, responsabilitatea începe și cu fiecare pacient. Antibioticele trebuie folosite doar atunci când sunt necesare. Altfel, medicamentele care au salvat milioane de vieți riscă să își piardă treptat eficiența.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧