Politică
Alegerile Locale în pandemie. Candidaţii
• primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac (PSD) şi-au anunţat încă de anul trecut candidaturile pentru un nou mandat • tabăra PNL a venit, recent, cu varianta unei colaborări cu Brăila Nouă, prin sprijinirea lui Lucian Căprariu la Primăria Municipiului, la pachet cu candidatura lui Cătălin Boboc (prefectul Brăilei) la conducerea Consiliului Judeţean • Alianţa USR-PLUS a anunţat propriile opţiuni, la fel şi PMP Brăila, dar pe lângă candidaţii anunţaţi deja mai sunt şi alte oferte electorale schiţate • depunerea oficială a candidaturilor va fi între 7 şi 18 august, însă până acum partidele din Brăila nu se agită deloc • la mai puţin de două luni până la ziua alegerilor, liderii partidelor susţin că încă nu au definitivat listele cu candidaţi sau că încă mai negociază alianţe şi nici nu se pune problema prezentării unor programe sau proiecte
Brăila are un prim tablou cu candidaţii principali de la Alegerile Locale. Încet-încet, extrem de timid şi de neimplicat, partidele şi-au anunţat, până la această dată, oferta electorală în privinţa celor care vor candida pentru fotoliul de primar al Municipiului Brăila, respectiv, cel al preşedintelui Consiliului Judeţean. Cert este că la mai puţin de două luni de zile până la data alegerilor (27 septembrie), lucrurile nu sunt încă bătute în cuie în privinţa multora dintre candidaţi, listele cu consilieri sunt departe de a fi definitivate şi nici nu se pune problema prezentării unor programe sau proiecte legate de comunitatea locală. Chiar dacă politicienii locali par să aştepte să îi întrebe cineva ce au de gând în privinţa acestor alegeri extrem de importante, redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au încercat să schiţeze pentru electoratul brăilean măcar o listă a candidaţilor partidelor mari, cu reprezentativitate la nivel naţional. Discutăm desigur despre candidaţii la Primăria Municipiului şi la Consiliul Judeţean. Cel puţin, acolo unde informaţiile au fost disponibile şi suficient de clare.
Candidaturile asumate
Aşa cum se ştie, tabăra PSD Brăila a fost prima care a dat publicităţii numele candidaţilor ce se vor înscrie în cursa pentru fotoliul de primar, respectiv preşedinte CJ. Social-democraţii au anunţat încă de la finele anului trecut că la alegerile locale din 2020, vor merge pe mâna lui Marian Dragomir pentru încă un mandat la Primăria Municipiului Brăila şi pe cea a lui Francisk Chiriac la şefia Consiliului Judeţean. Desigur, asta după o serie de tensiuni şi negocieri în interiorul partidului, pentru că nu trebuie uitat episodul în care Chiriac şi-a anunţat de unul singur intenţia de a candida, precizând că dacă nu va fi susţinut de organizaţie, ia în calcul şi alte opţiuni. Scenariu la care însă nu s-a ajuns, în cele din urmă.
Cu candidaţi pentru cele două funcţii cheie ale administraţiei au venit şi liberalii brăileni. Asta însă, după o perioadă destul de îndelungată de negocieri, începută cu câteva luni înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus şi o pauză cauzată tocmai de măsurile luate pentru combaterea răspândirii virusului. PNL Brăila a revenit abia pe 29 iulie când a anunţat oficial decizia Consiliul Director Judeţean al filialei judeţene: preşedintele partidului local Brăila Nouă, Lucian Căprariu (consilier municipal independent) sprijinit la Primăria Municipiului Brăila şi Cătălin Boboc (actualul prefect al judeţului), candidatul liberalilor la preşedinţia Consiliului Judeţean. De altfel, PNL-ştii au încheiat o alianţă cu partidul local al lui Căprariu.
Trebuie precizat că la începutul lunii iulie şi Partidul Mişcarea Populară Brăila a stabilit cu cine va intra în cursa electorală, atât la Primăria Municipiului, cât şi la CJ. Este vorba despre consilierul judeţean Ionel Adetu care îşi doreşte fotoliul de primar, respectiv, consilierul judeţean Viorel Botea (preşedintele PMP Brăila şi actualmente inspector şcolar general), care ar dori şefia judeţului.
O altă ofertă electorală a venit şi din partea Alianţei USR – PLUS Brăila. Liderii alianţei au anunţat pe 4 august, că vor candida la Primăria Municipiului Brăila, mizând pe medicul veterinar Mihai Isvoranu (din partea PLUS) şi la preşedinţia Consiliului Judeţean, pe preşedintele USR Brăila, Cătălin Stancu. Chiar şi aşa, USR-PLUS a mai încercat o variantă privitoare la unificarea dreptei la Brăila împotriva PSD, propunându-le celorlalte partide din acest sector politic să li se alăture şi să îi sprijine. Până în prezent însă, propunerea nu a stârnit vreun ecou.
Candidaţii cu semnul întrebării
Precizăm că Pro România Brăila încă nu şi-a anunţat candidaţii pentru Alegerile Locale, nici la Primăria Municipiului, nici la CJ, cu atât mai puţin listele pentru consilii sau cele din judeţ. Însă nu trebuie omis faptul că, în luna iunie, fostul deputat Silviu Dorin Petrea (coordonatorul organizaţiei municipale a Pro România) a venit cu o ofertă şocantă pentru partidele de dreapta, cerându-le să îl susţină în cursa pentru Primăria Municipiului Brăila, pentru a obţine voturi şi dinspre zona social-democraţilor. Acest lucru nu s-a întâmplat. Chiar şi aşa, având în vedere anunţul respectiv, putem presupune că Petrea va candida la Primărie din partea Pro România. Rămâne de văzut dacă liderul Pro România Brăila, Cosmin Răzmeriţă, va fi opţiunea partidului pentru şefia CJ Brăila sau altcineva. Din păcate, acesta nu a putut fi contactat pentru a ne oferi un punct de vedere.
Cert este că o altă candidatură interesantă a fost anunţată pe reţelele de socializare. Este cea a preşedintelui PNŢCD Brăila, Gheorghe Chiru, care a afirmat că va candida la Primăria Municipiului Brăila. Cu toate acestea, contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Chiru a lăsat să se înţeleagă că lucrurile sunt departe de a fi bătute în cuie în tabăra PNŢCD. Mai exact, ţărănistul a vorbit despre o posibilă alianţă cu un partid de dreapta, dar şi despre posibilitatea ca el să candideze la preşedinţia CJ Brăila, în cazul în care nu se va găsi un candidat mai potrivit. Chiru a explicat că ar prefera totuşi să candideze la Primăria Municipiului, opinie împărtăşită şi de către colegii săi.
O altă noutate vine din partea Partidul Ecologist Român, unde filiala locală a fost preluată de curând de către fostul senator Mihai Dănuţ. Acesta ne-a transmis că în prezent lucrează la punerea la punct a organizaţiei şi stabilirea unui sediu. Mai mult, Dănuţ a precizat că are de gând să candideze la Primăria Municipiului Brăila şi s-a arătat destul de sigur că va reuşi să strângă numărul necesar de semnături.
Un alt candidat destul de sigur vine din partea Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), unde preşedintele organizaţiei judeţene este Dan Păun (actualmente consilier municipal). Păun a afirmat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă că lucrurile încă nu s-au bătut în cuie în privinţa candidaturilor la PPUSL, însă a adăugat că este posibil să candideze chiar el din partea partidului, la Primăria Municipiului Brăila. Păun a anunţat că şi-ar dori totuşi să promoveze o persoană care nu a mai făcut politică, însă deocamdată situaţia este neclară. Acesta nu a indicat încă vreun nume nici pentru candidatul partidului la preşedinţia Consiliului Judeţean.
Candidaturile se depun între 7 şi 18 august
Rămâne de văzut dacă acesta va rămâne tabloul final al candidaţilor partidelor din Brăila pentru poziţiile cheie din administraţia publică locală sau vor mai apărea modificări. Cert este că Legea alegerilor locale, promulgată de Klaus Iohannis, stabileşte că alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, vor avea loc pe 27 septembrie. Problema pandemiei de coronavirus rămâne însă, iar lucrurile sunt destul de incerte în privinţa modului în care se vor desfăşura aceste alegeri.
Cert este că potrivit unei hotărâri a Autorităţii Electorale Permanente, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi au început, încă din 20 iulie, strângerea de semnături pentru susţinerea candidaturilor pentru consilii locale, consilii judeţene, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, dar şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Capitalei. Perioada de înregistrare a alianţelor electorale este 7 – 11 august, iar depunerea candidaturilor se va putea face între 7 şi 18 august. Campania electorală va începe în data de 28 august şi se va încheia pe 26 septembrie, la ora 7:00.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
