Economie
“Agricost”, reclamată de un necunoscut la Direcţia Antifraudă fiscală
• concret, persoana în cauză a sesizat structurii antifraudă din cadrul ANAF, prin “Tel Verde”, faptul că la Trecerea BAC nu se eliberează bonuri fiscale
O reclamaţie telefonică la “Tel Verde” al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală a fost scânteia acţiunii de verificare derulate, la finele lunii trecute, de către inspectorii antifraudă, la Trecerea bac Stânca spre Insula Mare a Brăilei. Instituţia a explicat într-o adresă de răspuns, ca urmare a solicitării înaintate de către reporterii “Obiectiv Vocea Brăilei”, că o persoană fizică a dat alarma reclamând faptul că la punctul de trecere din IMB nu se eliberează bonuri fiscale. “Urmare unei sesizări formulate de o persoană fizică, prin intermediul serviciului «Tel Verde», prin care petentul reclama că la trecerea cu bacul în satul Măraşu, judeţul Brăila, nu se eliberează bonuri fiscale pentru serviciile de transport cu bacul, în data de 25.09.2017, o echipă de inspectori antifraudă din cadrul DRAF Constanţa a efectuat un control inopinat. Din verificările efectuate s-au constatat următoarele: pe malul stâng al Dunării, societatea nu are declarat punct de lucru, în conformitate cu dispoziţiile art. 336 alin. (1) lit. a) din Legea 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin urmare societatea nu deţinea un AMEF fiscalizat pentru această locaţie; pe malul drept al Dunării, societatea are declarat punct de lucru, dotat cu AMEF, dar pe care societatea nu l-a mai utilizat din data de 14.09.2017. Prin urmare, societatea a fost sancţionată contravenţional în conformitate cu dispoziţiile OUG 28/1999, rep. 2017, precum şi cu măsura complementară a suspendării activităţii agentului economic la unitatea de prestare a serviciilor de transport cu bacul aflat pe malul stâng al Dunarii, până la dotarea cu AMEF fiscalizat pentru această locaţie”, au venit explicaţiile celor de la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.
Cu privire la nemulţumirile celor de la “Agricost”, firma care administrează cele două puncte de trecere spre şi dinspre IMB având, de asemenea, în concesiune şi cea mai mare parte a terenurilor agricole din insulă, care s-au plâns că măsurile aplicate în urma controlului au dus la blocarea transportului naval cu bacul, cei de la DGAF au respins acuzaţia. Principalul argument invocat a fost acela că, din start, suspendarea nu a avut aplicabilitate pentru serviciile de transport proprii ori pentru cele de urgenţă, iar, în plus, punctul de lucru din IMB nu a avut nicio “interdicţie” prin planul de măsuri dispuse de inspectorii antifraudă: “Facem precizarea că suspendarea activităţii agentului economic de pe malul stâng (cel de pe malul dinspre municipiu – n.r.) nu a împiedicat desfăşurarea serviciilor de transport cu bacul, operaţiunile de încasări cu numerar şi emiterea de bonuri fiscale putând fi efectuate cu AMEF-ul aflat în dotare la punctul de lucru de pe malul drept al Dunării, pentru care nu s-a aplicat măsura suspendării. De asemenea, suspendarea activităţii nu are aplicabilitate pentru serviciile de transport proprii, pentru persoanele juridice care au încheiate cu operatorul economic contracte de prestări servicii. În acest sens, la finalul controlului, administratorul societăţii a emis un comunicat intern, către «Sector Nave», în care precizează că se vor asigura următoarele activităţi de trecere cu BAC-ul: transportul propriilor angajaţi, alimentelor şi asistenţei medicale pentru aceştia; serviciile publice ce deservesc comunele Măraşu şi Frecăţei; serviciile publice de urgenţă ale poliţiei, pompieri, ambulanţă, spitale, şcoli, ISU; orice alt transport solicitat în scris de autorităţile locale”.
Reamintim că, luni, 25 septembrie, o echipă de inspectori din cadrul DRAF Constanţa a controlat punctele de trecere bac ale societăţii “Agricost” SRL. Inspectorii au constatat că la punctul de pe malul stâng, dinspre municipiu, exista o singură casă de marcat, înregistrată pe adresa societăţii, de pe Calea Călăraşilor, nr. 327. Pe malul drept, existau două case de marcat, dintre care una era înregistrată tot pe adresa de pe Calea Călăraşilor, iar cealaltă pe punctul de lucru de pe malul drept, aflat pe teritoriul administrativ al comunei Măraşu. Pentru că nu s-a respectat o prevedere legală care obligă agenţii economici să înregistreze casele de marcat pe adresa fiecărui punct de lucru unde îşi desfăşoară activitatea, inspectorii Fiscului i-au aplicat firmei “Agricost” două sancţiuni în valoare cumulată de 30.000 lei, i-au confiscat încasările de la cele două puncte de trecere în valoare de peste 60.000 lei şi au dispus sistarea activităţii până la intrarea în legalitate. Drept urmare, luni, 25 septembrie, începând cu ora 15.00, bac-urile au fost ancorate la cele două maluri şi niciunul dintre ele n-a mai traversat Dunărea. În acest context, zeci de persoane şi maşini – atât de mare tonaj ale Agricost sau ale altor agenţi economici din Insulă, cât şi autoturisme particulare – au stat la coadă ore întregi, aşteptând o soluţie care să deblocheze situaţia. Abia în jurul orei 21.00 s-a reluat circulaţia între cele două puncte de traversare a fluviului din dreptul municipiului.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit
• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)
Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.
Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.
Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.
Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
CELE MAI CITITE
