Administrație
Afacere cu câini dovedită ilegală
• scandalul monstru izbucnit încă din 2018 între două ONG-uri specializate în problema câinilor fără stăpân s-a terminat cu mari dureri de cap pentru responsabilii din Primăria Chiscani • autorităţile din comună au încheiat acum doi ani un protocol de colaborare şi prestări servicii sanitar veterinare cu Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor Ivets (ASPA Ivets), contestat ca fiind nelegal de către Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM) • după o “rundă” pierdută la Tribunalul Brăila, FPAM a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Galaţi, decizia fiind definitivă • acum, Primăria Chiscani trebuie să recupereze suma de aproape 60.000 lei cu care a contribuit la asociaţia cu ASPA Ivets şi să se replieze pentru găsirea unei noi soluţii de rezolvare a problemei câinilor maidanezi
Manevre ilegale cu câinii comunitari la Chiscani, pe bani publici. Asta a acuzat ONG-ul Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM) că se întâmplă în comuna condusă de primarul PSD-ist Costică Cojea, iar instanţa i-a dat dreptate la finele anului trecut. Pe scurt, aşa cum am anunţat în articolul “Afacerea cu câini de la Chiscani”, publicat în luna noiembrie 2018 de către cotidianul “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Consiliul Local Chiscani a aprobat, în acel an, intrarea în asociere cu Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) “IVETS”, ocazie cu care în luna iunie, la vremea respectivă au fost capturaţi 100 de câini comunitari din Staţiunea Lacu Sărat şi au continuat o serie de astfel de acţiuni. Ei bine, procedura a fost una nu tocmai legală, aşa cum Mircea Şerbănoiu, preşedintele FPAM, a ţinut să sublinieze încă de atunci, deoarece Primăria nu poate adera la asociaţii private în cazul gestionării problemei câinilor comunitari, ci trebuie să înfiinţeze propriul serviciu specializat în acest sens, potrivit legii.
Recent, reprezentanţii FPAM ne-au înştiinţat că au avut câştig de cauză la Curtea de Apel Galaţi, iar Primăria Chiscani a fost forţată să revoce hotărârea de intrare în asociere cu ASPA “Ivest” din Bucureşti. Mai mult, aşa cum a recunoscut chiar primarul Costică Cojea, printr-o adresă scrisă şi transmisă redactorilor “Obiectiv”, în prezent trebuie să recupereze suma de aproape 60.000 lei, cotizaţia comunei la acea entitate. Cu toate acestea, Cojea susţine că nu a procedat ilegal, că nu a încheiat niciun act administrativ fraudulos printr-un exces de putere, aşa cum a reclamat FPAM, ci că situaţia creată vine ca urmare a aplicării prevederilor legale neunitare în practica judecătorească. Primarul a ţinut să sublinieze faptul că instanţa a constatat că serviciile prestate de ASPA Ivets au fost legale, deoarece au fost executate de către specialişti în domeniul veterinar.
Trebuie punctat totuşi că înainte de a intra în asociaţia cu ASPA “Ivets”, consilierii comunei au dizolvat serviciul propriu de gestionare a câinilor comunitari, iar în adresa transmisă de către Cojea se precizează încă o dată că Primăria Chiscani nu poate susţine un Serviciu specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, pentru că nu ar exista o bază materială şi nici personal specializat pentru asta.
Una peste alta, cert este că, în prezent, Primăria Chiscani trebuie să se replieze şi să găsească o altă soluţie de rezolvare a problemei câinilor maidanezi.
FPAM susţine că autorităţile publice din Chiscani «s-au lăsat păcălite»
ONG-ul Federaţia pentru Portecţia Animalelor şi Mediului (FPAM) ne-a informat recent despre faptul că a avut câştig de cauză în cele din urmă, în cazul scandalului privind gestionarea problemei câinilor comunitari din comuna Chiscani. Printr-o adresă şi o serie de documente doveditoare, aceştia ne-au transmis cum au evoluat lucrurile. Potrivit acestora, în luna iunie 2018, Comuna Chiscani a încheiat în mod fraudulos prin intermediul primarului Costică Cojea protocolul de colaborare şi prestări servicii sanitar veterinare cu Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor Ivets (ASPA Ivets), care la vremea respectivă îşi avea sediul în comuna Barcea.
“Preţul convenit plătit prestatorului escroc este de 700 RON/câine ridicat. Pachetul/câine ridicat conţine: Servicii de capturare; Proceduri privind adopţia/revendicarea înseamnă 350 RON/câine; Proceduri privind eutanasie şi neutralizare înseamnă 350 RON/câine; Câinii erau duşi la adăpostul deţinut şi administrat de la FUNDULEA şi nu Barcea. «Afacerea» este una ilegală din următoarele motive: activitatea de gestionare a câinilor fără stăpân poate fi desfăşurată legal exclusiv de către: Serviciul specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân (art.1 alin.1 din OUG155/2001); Concesionarul serviciului (art.2 alin.4 din OUG155/2001). Cum, contractul nu este unul de CONCESIONARE este evidentă frauda şi excesul de putere al primarului de a încheia acest act administrativ dar, cel mai grav, de a plăti din banii cetăţenilor abuzurile lui – 70.000 lei”, reclamă Mircea Şerbănoiu, preşedintele FPAM.
Mai mult, acesta a mai adăugat că prin acest contract ambele persoane contractante au încălcat abuziv legea specială dar şi drepturile cetăţenilor la adopţie/revendicare, având în vedere distanţa mare la care erau adăpostiţi câinii capturaţi, 185 km, în condiţiile în care legea nu permite mutarea câinilor dintr-o zonă în alta (art.12 alin.5 din HG1059/2013 – Norme). Tot acesta susţine că niciun patruped nu putea fi eutanasiat pentru că nu erau îndeplinite condiţiile legale, iar primarul nu putea împuternici o persoană în acest sens.
“Primarul nu avea dreptul legal de a încheia un «protocol de colaborare» atribuţia exclusivă, în acest sens, fiind a consiliului local (art. 36 alin. 7 lit. a din Legea 215/2001 – “hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local». Asociaţia nu putea şi nu poate presta servicii veterinare nefiind îndeplinite condiţiile impuse de Hotărârea nr.3/2009 a CNMVRO. Continuând cu «ingineria financiară» pe bani publici, ASPA Ivets mai păcăleşte odată vigilenţa consilierilor locali ai comunei Chiscani prin a le prezenta o situaţie ilegală ca fiind una legală. Şi astfel, aceştia adoptă, nu înainte de a-şi revoca hotărârea de înfiinţare legală a serviciului de gestionare a câinilor, la sugestia escrocilor, HCL81/20.07.2018 privind «aderarea comunei Chiscani în cadrul ASPA Ivets» Suma «cotizaţiei de aderare», plătită de locuitorii comunei, este de 58.650 lei conform STATUT.
Cum să plăteşti o sumă prevăzută într-un Statut al unui ONG?!”, au mai semnalat reprezentanţii FPAM.
Autorităţile chiscănene recunosc victoria FPAM, dar nu consideră că au procedat greşit
Primarul Costică Cojea a explicat în scris situaţia contractului încheiat cu ASPA Ivets, ca urmare a reclamaţiei întocmite de FPAM şi transmisă redacţiei “Obiectiv”. Acesta a subliniat că Primăria Chiscani a fost prinsă la mijloc în războiul dus de cele două ONG-uri specializate în problema câinilor comunitari, însă nu consideră că a procedat vreodată nelegal, mai ales că Prefectura Brăila şi Tribunalul Brăila i-au dat dreptate în primă instanţă.
“Instituţia noastră nu poate susţine un Serviciu specializat pentru gestionarea câinilor fără stăpân, pentru că nu avem o bază materială (teren împrejmuit cu gard şi amenajat special ca adăpost pentru câini fără stăpân, cu cuşti, echipamente etc.), şi nici personal specializat (medic veterinar şi îngrijitori), întrucât numărul posturilor din organigrama instituţiei este limitat de lege. Pentru eficientizarea costurilor cu gestionarea câinilor fără stăpân, Consiliul Local Chiscani a aprobat prin HCL nr. 81/20.07.2018 asocierea cu Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) Ivets în temeiul art. 36 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 215/2001. Pentru asocierea cu (ASPA) Ivets, instituţia noastră a cotizat cu suma de 58.650 lei, pentru a beneficia de un serviciu specializat în gestionarea câinilor fără stăpân la jumătate de preţ. Între (ASPA) Ivets şi Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM) există un conflict deschis cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân, fiind numeroase procese pe rolul instanţelor şi scandaluri între cele două ONG-uri, întrucât fiecare doreşte să deţină supremaţia în partea de S-E a României”, a ţinut să specifice Cojea.
Acesta a povestit faptul că FPAM a solicitat iniţial către Tribunalul Brăila anularea asocierii dintre Primăria Chiscnai şi (ASPA) Ivets, cerând totodată anularea hotărârii de Consiliu în acest sens. Astfel că pe rolul instanţei s-a format un singur dosar. Tribunalul Brăila, a respins cererea FPAM ca nefondată, considerând că HCL nr. 81/20.07.2018 este legală, la fel ca Instituţia Prefectului – Judeţul Brăila. Ulterior, ONG-ul condus de Şerbănoiu a formulat recurs la Curtea de Apel Galaţi şi prin decizia din 10 octombrie 2019, s-a admis recursul, s-a casat în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, s-a dispus anularea hotărârii Consiliului Local Chiscani privind intrarea în asociere cu (ASPA) Ivets.
“În considerentele Deciziei nr. 933/10.10.2019, instanţa de control judiciar a arătat faptul că instituţia noastră se poate asocia pentru realizarea de obiective comune cu asociaţii, dar în situaţia de faţă (gestionarea câinilor fără stăpân) se aplică prevederile OUG nr. 155/2001 care impun concesionarea unor astfel de servicii, iar sub acest aspect contribuţia la asociere în valoare de 58.650 lei apare ca fiind nelegală. Instituţia noastră a demarat procedura pentru recuperarea sumei de 58.650 lei reprezentând contribuţia la asociere. Cu privire la serviciile prestate pentru gestionarea câinilor fără stăpân de către Asociaţia pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) Ivets, instanţa a constatat că sunt legale, acestea fiind executate de către specialişti în domeniul veterinar. Instituţia noastră nu a încheiat niciun act administrativ fraudulos printr-un exces de putere, aşa cum a reclamat la dumneavoastră Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM), situaţia creată este ca urmare a aplicării prevederilor legale neunitare în practica judecătorească de către instanţele de judecată de diferite grade ierarhice de pe teritoriul României. Instituţia noastră respectă prevederile legale şi hotărârile judecătoreşti şi face eforturi pentru siguranţa cetăţenilor comunei Chiscani şi a persoanelor care vizitează Staţiunea Lacu Sărat, dorind rezolvarea eficientă a gestionării câinilor fără stăpân”, a conchis primarul comunei Chiscani.
Război vechi între FPAM şi ASPA «Ivets»
Reamintim că la izbucnirea scandalului de la Chiscani privind gestionarea problemei câinilor comunitari, în momentul în care au stat de vorbă cu redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” şi reprezentanţii ASPA “Ivest” au venit cu o serie de acuzaţii la adresa FPAM. Aceştia au punctat la vremea respectivă că interesul din spatele reclamaţiei privind această asociere îl reprezintă faptul că odată ce nu vor mai exista câini pe străzi, ONG-ul nu va mai avea obiect de activitate. Mai mult, că FPAM nu ar face altceva decât să primească donaţii de la oameni şi fundaţii “de bine” din afară, care au tot interesul ca animalele să rămână pe străzile oraşelor din România.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
