Administrație
Adrian Ritzinger, acuzat de conflict de interese administrativ
• directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Brăila, Adrian Bernhard Ritzinger a intrat, recent, în vizorul Agenţiei Naţionale de Integritate • acesta este acuzat că în perioada 6 iunie – 28 octombrie 2016 a emis 17 decizii ca preşedinte al Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor, prin care a creat un avantaj patrimonial pentru soţia sa • Ritzinger se apără şi susţine că a anunţat în fiecare şedinţă faptul că se află în conflict de interese şi că nu participă la vot în cazul soţiei sale, lucru consemnat în toate procesele verbale • acesta a precizat că va ataca în contencios administrativ raportul ANI
Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au pus reflectorul, recent, pe Adrian Bernhard Ritzinger, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Brăila. Aceştia au emis un comunicat de presă în care îl acuză pe funcţionarul public de conducere că s-ar afla în conflict de interese de natură administrativă. Mai exact, că în perioada 6 iunie – 28 octombrie 2016, în calitate de director executiv al AJPIS Brăila, a emis 17 decizii, în exercitarea atribuţiilor de Preşedinte al Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor a Judeţului Brăila, prin care a creat un avantaj patrimonial soţiei sale.
“Astfel, persoana evaluată a încălcat dispoziţiile art. 79, alin. (1), lit. a) şi lit. c) şi ale alin. (2) din Legea nr. 161/2003”, se arată în comunicatul ANI, care pe lângă Ritzinger mai vizează alţi doi funcţionari din alte judeţe. Concret, potrivit comunicatului ANI, art. 79, alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003, se referă la: “(1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial; (…) c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice. (2) în cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă (…)”.
Inspectorii ANI precizează că persoanele în cauză au fost informate despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistate sau reprezentate de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Cu precizarea că cei acuzaţi au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare.
Ritzinger va ataca în contencios administrativ raportul ANI
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei, Adrian Ritzinger a explicat că întreaga problemă i se trage de la un control mai vechi venit de la nivelul Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) pe care el îl suspectează de a fi de altă natură decât unul administrativ. Ritzinger a ţinut să puncteze că în toate cazurile în care a trebuit să voteze intrarea soţiei sale în vreo comisie de evaluare, monitorizare sau examinare, a avut grijă să nu voteze şi să anunţe conflictul de interese la începutul fiecărei şedinţe a Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor a Judeţului Brăila, pe care a prezidat-o, lucru scris în procesele verbale. Acesta a punctat că le-a transmis inspectorilor aceste informaţii, însă nu au ţinut cont şi nici nu le-au precizat în cadrul raportului pe care l-au întocmit pe numele său.
“Am primit ieri (n.r. – marţi) plicul respectiv. Am citit raportul lor. Din punctul meu de vedere sunt două chestiuni. Prima este că raportul lor are la bază o sesizare. Deci ei au fost sesizaţi. Lucru care nu mi-a fost comunicat şi nici în documentele respective nu apare. Fapt pentru care, din punctul meu de vedere, pe procedură – este unul dintre motive, pentru că sunt mai multe -, raportul este nul. Al doilea: nu au trecut în raport sub nicio formă punctul meu de vedere. Au dat o cronologie a faptelor, când ei mi-au cerut punctul de vedere pe anumite speţe, eu le-am dat, dar nu le-au trecut. Ca să fie informată opinia publică, pe lege, Comisia de formare profesională era numită de Autoritatea Naţională de Calificări în perioada evaluată de ei (n.r. – iunie – octombrie 2016). Aceasta este prima problemă. Nu o numeşte nici unul din ANPIS, nici eu ca atare. Ea este compusă din cinci membri, numiţi de diverse instituţii. În mod automat, conform legii, directorul executiv este preşedintele acestei Comisii. Deci nu altfel, pe baza legii, efectiv. Şi instituţia asigură şi secretariatul tehnic, tot prin lege. Dar toată comisia, în principiu, funcţionează pe o decizie a Autorităţii Naţionale de Calificări şi pe Legea 129. Ei bine, în această lege se spune exact cum funcţionează. Adică, desemnările privind comisiile de evaluare, examinare, autorizare se fac de către Comisie prin vot colectiv. Nicio persoană nu poate să facă treaba asta de una singură. Este un vot colectiv. Sunt consemnate într-un proces verbal de la şedinţele Comisiei şi pe baza acelui proces verbal se emit deciziile de formare a comisiilor. Nu le emite şi nu le poate desemna preşedintele. Într-adevăr, potrivit legii, preşedintele semnează aceste decizii. Dar dacă nu semnezi, încalci legea”, a declarat Ritzinger.
Sursa citată a mai punctat că are de gând să atace în contencios administrativ raportul inspectorilor ANI.
“Mai mult decât atât, în materie de gestionare a coflictelor de interese, şi în vechi, adică în perioada evaluată, când noi ne subordonam Autorităţii Naţionale de Calificări, şi în perioada actuală, când noi ne subordonăm Ministerului Municii şi Justiţiei Sociale – are o direcţie care gestionează formarea profesională -, ca să poată să funcţioneze aceste comisii, în lege scrie că gestionarea conflictelor de interese se face prin abţinere. Respectiv prin consemnare, adică atunci când era în procesele verbale, iar mai nou printr-o declaraţie care se ataşează procesul verbal al şedinţei respective. În absolut toate şedinţele, din momentul când am ajuns preşedintele Comisiei şi până în ziua de astăzi, am declarat conflicte de interese cu soţia mea şi m-am abţinut la orice decizie în ceea ce o priveşte. Şi pot proba asta cu toate procesele verbale. Fapt pentru care probabil că săptămâna viitoare voi ataca în contencios administrativ raportul. Asta este. Eu nu pot să mă opun ANI să îşi facă un punct de vedere. Ca să concluzionăm, totuşi sesizarea ANI este din 2016, după cum scrie în raport. Până în momentul acesta ei nu au făcut nimic. Deci nu sunt motive imputabile mie că ei nu au făcut această chestiune mai devreme şi că mare parte din deciziile respective sunt prescrise. Nu mai spunem că şi cele la care fac referire acum, acestea ultimele 17 se prescriu în octombrie”, a mai adăugat Ritzinger.
Întrebat dacă i se pare că are de-a face cu un atac politic, acesta a precizat că nu mai este membru al PNL încă din 2014 când a fost dat afară şi că de atunci nu s-a mai înregimentat politic.
“Deci pot să cred că este de fapt o poveste administrativă în care cineva se împiedică de mine că ocup un loc. Asta e problema. Restul ar fi speculaţii. Dar bine, cei care se împiedică probabil că au decizii politice”, a conchis Ritzinger, cu precizarea că sesizarea legată de conflictul de interese ar avea la bază un control mai vechi din partea ANPIS în urma căruia cu câţiva ani în urmă a ajuns într-un control disciplinar, însă a demontat toate acuzaţiile la vremea respectivă. Potrivit acestuia, tot atunci a fost sesizat că situaţia privind conflictul de interese a fost înaintată ANI.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.




Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.






















