Politică
Absenteism dramatic la Referendumul pentru Familie
• la ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, potrivit statisticilor Biroului Electoral Central valabile pentru duminică, ora 16:00, doar 15,21% dintre români merseseră la referendum • asta în condiţiile în care pentru a fi validat, referendumul pentru familie avea nevoie de 30% • după două zile de vot, la ora respectivă, judeţul Brăila se poziţiona pe locul 22 în topul prezenţei, cu un procent puţin peste media pe ţară, respectiv de 15,28% • la Biroul Electoral Judeţean şi la Inspectoratul de Poliţie nu se înregistraseră incidente majore
“Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, aceasta este întrebarea la care ar fi trebuit să răspună 18.278.486 de români cu drept de vot, aşteptaţi, sâmbătă şi duminică, la urne. Încă din start ambiguitatea acesteia a fost criticată în sute de postări pe site-urile de socializare, la pachet cu mesaje anti-PSD şi anti-Liviu Dragnea. Mesaje care, într-un final s-au văzut clar în rezultatul final al referendumului, unul dezastruos, mult sub aşteptările tuturor actorilor implicaţi. Concret, pentru a trece, referendumul avea nevoie de prezenţa la urne a cel puţin 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, respectiv 5.483.548 la nivel naţional, dar şi ca 25% – 4.737.930 din voturi să fie “DA”. Prezenţa însă a fost una extrem de slabă.
Practic, a cam “bătut vântul” prin secţiile de votare la referendumul pentru redefinirea termenului “Familie” în Constituţia României, atât în judeţul Brăila, cât şi la nivel naţional. Şi, deşi s-a mers pe două zile de vot, foarte puţini români s-au înghesuit să îşi exprime opţiunile. Iar dacă duminică preşedinţii de secţii din judeţul Brăila spuneau că prezenţa la vot este ceva mai bună, sâmbătă aceasta abia dacă a trecut de 6,5%.
Brăila, locul 22
Una peste alta, la ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, a treia raportare a Biroului Electoral Central (BEC) pentru duminică, de la 17:30 (ora de referinţă 16:00), găsea judeţul Brăila pe locul 22 în topul naţional al prezenţei la vot. Practic, din cei 292.072 alegători înscrişi pe listele permanente în judeţul nostru, în cele 280 de secţii, doar 15,28% (44.632 de votanţi) se prezentaseră la urne. Mai exact, 41.297 de votanţi pe listele permanente, 2.792 de persoane pe listele suplimentare şi 543 cu urna mobilă. Voturile din mediul urban dominau balanţa în judeţ, cu 28.682 votanţi la 15.950 din mediul rural.
Pe Municipiul Brăila, cea mai mare prezenţă la vot a înregistrat-o până la acea oră, secţia 66 de la Liceul Tehnologic “Grigore Moisil” – 34,41% (406 de votanţi din 1.540 înscrişi pe liste – din care 330 deţinuţi din Penitenciarul Brăila), iar la pol opus secţia 126 de la Şcoala „Mihail Kogălniceanu” – 2,82% (40 de persoane din 1.418 aşteptate la urne).
Ei bine, la nivel naţional, din cei 18.278.496 de alegători înscrişi pe listele permanente, duminică, până la ora 16:00 votaseră doar 15,21%. Adică 2.781.918 persoane. În ceea ce priveşte raportarea privind voturile urban versus rural, la nivel central lucrurile erau destul de echilibrate.
Pe primul loc în topul prezenţei la vot era judeţul Suceava cu 23,08% (138.839 de votanţi), urmat de Dâmboviţa cu 21,46% şi de Bihor cu 21,39%. La pol opus se află Covasna cu 6,47% şi Harghita cu 8,36% prezenţă la vot. De asemenea, în străinătate, numărul celor care votaseră era de 87.563, în cele 378 de secţii amenajate, în aceste cazuri existând doar liste electorale suplimentare.
Trebuie subliniat că referendumul pentru redefiniriea familiei ca fiind căsătoria „între un bărbat şi o femeie”, şi nu între „soţi”, aşa cum scrie, în prezent, în Legea fundamentală, este al şaptelea organizat de la căderea comunismului.
Politicienii brăileni, la vot
Printre cei care s-au dus încă de la primele ore sâmbătă la vot, s-a numărat şi fostul primar Aurel Simionescu (preşedintele executiv al PSD Brăila). Acesta a venit la secţia de votare de la Grădiniţa nr. 12 din Cartierul Radu Negru, alături de soţia sa.
“Nu neapărat că am vrut să fiu primul, dar este bine să rezolvăm lucrurile atunci când trebuie şi la momentul oportun. Am crezut şi cred că ţara asta şi lumea asta merge înainte în formatul pe care merge de sute de mii de ani. Asta este raţiunea pentru care am şi semnat lucrurile respective şi am şi votat astăzi”, a declarat Simionescu după ce a ieşit din secţia de votare.
Tot sâmbătă ne-a informat că a votat în oraşul Ianca şi preşedintele PSD Brăila, fostul prim-ministru Mihai Tudose, precizând că acolo votează de fiecare dată. În prima zi de vot s-a prezentat la urne şi preşedintele PND Brăila, Simona Drăghincescu. Tot matinal a fost şi deputatul PNL Brăila Vasile Varga. Acesta ne-a precizat că s-a numărat printre primele 11 persoane care au ştampilat buletinul de vot la secţia sa.
Însă au fost şi politicieni brăileni care au preferat să meargă la vot a doua zi. Este în primul rând cazul primarului Marian Dragomir, dar şi al consilierului municipal ALDE, Daniela Rădulescu, care a mers la urne însoţită de familie.
“Am votat din respect pentru viitor, dar şi pentru strămoşii noştri, pentru mine, pentru familia mea, şi pentru o societate sănătoasă!”, a declarat Rădulescu. La secţia de votare de la Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” s-a prezentat ceva mai târziu şi preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă. După ce a salutat toţi membrii secţiei, acesta şi-a exprimat opţiunea de vot.
“Am votat pentru o stare de normalitate în societate şi pentru ca societatea românească să fie clădită pe o fundaţie puternică. Bineînţeles că suntem parte a Uniunii Europene şi diversitatea este o componentă pe care nu o putem neglija. Dar chiar şi în acest context am mers la vot”, a afirmat Dănăilă după ce a ieşit din secţia de votare.
În ceea ce îl priveşte pe primarul Marian Dragomir, acesta a venit la secţia de votare de la Grădiniţa nr. 12 din Cartierul Radu Negru alături de soţia sa. Edilul-şef a vizitat ambele secţii de votare din cadrul unităţii pentru a saluta preşedinţii şi membrii acestora, după care a votat în secţia unde este arondat.
“Am votat astăzi pentru normalitate. Pentru familia tradiţională constituită de mii de ani aşa cum ştim cu toţii”, a declarat Dragomir la ieşirea din secţia de vot.
Coaliţia pentru Familie a acuzat că a existat un boicot din partea partidelor
Plecând de la prezenţa scăzută la urne, Coaliţia pentru Familie a emis, ieri, un comunicat de presă pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de modul cum s-a organizat referendumul, considerând că partidele politice în frunte cu PSD au pus la cale un boicot. Reprezentanţii Coaliţiei au ţinut să sublinieze că a existat o campanie de dezinformare care a transmis că referendumul este al PSD-ului şi al lui Liviu Dragnea.
“Comitetul de Iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituţia României, analizând datele existente până la acest moment pentru fiecare judeţ, precum şi informaţiile comunicate de cetăţenii implicaţi în susţinerea acestui demers, semnalăm evidenţa dovedită a faptului că ne aflăm în faţa unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice care au votat în Parlament legea de revizuire a Constituţiei României, ce face obiectul prezentului Referendum. Pentru toţi cei care au afirmat în mod fals, într-o campanie de dezinformare fără precedent de la Revoluţia din 1989, că acest Referendum este al Partidului Social Democrat şi al liderului său, Liviu Dragnea, devine acum evidentă, prin boicotul realizat la nivelul întregii ţări de către PSD, falsitatea acestor afirmaţii. Acesta este dovedit şi prin maniera superficială şi neprofesionistă în care Referendumul a fost organizat, astfel încât nici măcar date elementare privitoare la obiectul referendumului nu au fost comunicate publicului românesc.Trebuie să înţelegem că ne aflăm în situaţia în care toate îndemnurile la vot ale bisericilor şi cultelor creştine din România sunt boicotate de partidele politice, în ciuda declaraţiilor oficiale ale liderilor politici ale acestora”, se arată în comunicatul Coaliţiei postat şi pe reţelele de socializare.
BEJ şi IPJ Brăila nu au constatat nereguli la referendum
Referendumul pentru familie a decurs fără probleme mari la Brăila. Poliţia brăileană a precizat că au existat doar incidente minore în cele două zile de referendum, dar în niciun caz de natură penală, lucru confirmat şi de Biroului Electoral Judeţean.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
