Social
A nimerit orbul Brăila – de unde vine expresia
Limba română este o adevărată comoară, plină de expresii interesante. De multe ori, aceste expresii fac referire la anumite locuri sau zone, şi originea lor nu este întotdeauna clară. Toată lumea a auzit de „a întors-o ca la Ploieşti”, „a spune brasoave”, sau Un exemplu foarte bun este şi “A nimerit orbul Brăila”, folosită pentru a încuraja pe cineva să meargă într-un loc necunoscut – dar de unde vine această expresie?
Prima atestare a acestei expresii vine dintr-o opera lui Anton Pann: „Povestea vorbei”. Astfel „Cine întreabă nu greşeşte. Orbul cu întrebarea a nemerit Brăila”, scrie Anton Pann în 1847. Anton Pann nu este singurul care foloseste această expresie. O altă menţiune interesantă a acestei expresii vine din opera lui Ion Luca Caragiale, care în a sa „Cronica” scria: „Cineva nu trebuie să aibă îndoieli că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila”.
Există mai multe teorii, unele mai degrabă fanteziste decât credibile. Spre exemplu, în DEX, este menţionată ipoteză ca pe vremuri, Brăila era singurul oraş-port la Dunăre, fiind imposibil pentru călători şi comercianţi să rătăcească drumul. Dar această ipoteză pare destul de greu de crezut, având în vedere că Brăila nu a fost niciodată singurul oraş-port la Dunăre. O altă explicaţie se leagă de faima de mare port dunărean pe care o avea oraşul la sfârşitul secolului XIX. Se spunea că şi orbii puteau găsi Brăila urmând sunetul vapoarelor sau dâră de cereale scurse lăsate în urmă de aceste vapoare. Nu este exclus ca aceasta să fie sursa, dar ideea unor nevăzători care plecau neînsoţiţi dintr-un oraş în altul nu pare deloc foarte probabilă.
Mai degrabă, sursa vine din pocirea unui cuvânt – aşa cum s-a întâmplat de multe ori în limba română. Astfel, legătura nu este direct cu oraşul Brăila, care a fost inclusă de curând în topul atracţiilor turistice pentru 2019, ci cu Louis Braille. Braille s-a născut în 1809, iar la vârsta de 3 ani, şi-a pierdut vederea în urma unui accident produs în atelierul de pielărie al tatăluil său. În ciuda acestui fapt, Braille îşi continuă studiile cu succes. În 1822, la 13 ani, Braille experimentează procedeul „scrierii nocturne” elaborat de Charles Barbier, dar recunoaşte repede limitele acestuia. Aşa că Braille trece la creare propriului său alfabet pentru nevăzători – alfabet folosit de milioane de oameni, cu litere compuse din puncte ieşite în relief care pot fi simţite cu ajutorul degetelor. Acest sistem îi poartă numele şi astăzi.
Se pare că primele cărţi Braille au ajuns în Ţara Românească încă de prin 1850 – o perioada de dezvoltare culturală rapidă. E lesne de înţeles că Braille este un cuvânt greu de pronunţat, mai ales pentru România secolului XIX. Nevăzătorii care veneau la librărie şi întrebau „Unde sunt cărţile în Braille?” ar fi schimbat treptat această pronunţie, iar în timp, Braille a devenit similar cu Brăila. Procesul acesta de romanizare s-a întâmplat la mai multe cuvinte provenite din mai multe limbi. Astfel, celebrele “Domaine royale” au devenit “Dămăroaia” şi „quelle heure est-il?” („cât e ceasul?”) a devenit „cheleretă”, care era folosit in sensul de “ceas”. De aici, contaminarea Braille-Brăila pare floare la ureche.
Această ipoteză e susţinută şi de academicianul Alexandru Graur, care susţine că expresia e forma modificată a enunţului „A cunoscut orbul Braille”, adică a reuşit să înveţe acest alfabet. Fără a fi efectiv dovedită, această teorie pare de departe cea mai plauzibilă şi cea mai veridică.
Nu ştim dacă a existat într-adevăr un orb care a nimerit Brăila, dar ştim că românii au câte o vorbă pentru orice situaţie. De la expresii comune folosite în cazino până la vorbe de duh legate de mâncare, limba noastră are câte ceva pentru orice. Până la urmă, noi nu stăm degeaba ci frecam mentă, nu stăm de pază ci ţinem de şase, şi câteodată, ne mai sare şi muştarul.
Important este să nu uitam de toate aceste amanunte şi să nu ne “îmbătăm cu apă rece”. Avem o limbă frumoasă, pe care ar trebui s-o apreciem şi să o respectăm.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.
CELE MAI CITITE
