A început cel mai lung și mai aspru post de peste an: Postul Paștilor

De luni, 23 februarie, am intrat în Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare. Până vineri, 10 aprilie 2026, înaintea Sâmbetei lui Lazăr – credincioșii se vor abține de la bucatele de origine animală, se vor ruga și se vor pregăti pentru cel mai mare eveniment al creștinătății: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe. Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată rânduite de Biserică. 

În primele secole creștine, durata şi felul postirii nu erau uniforme în tot spațiul ortodox; unii posteau o singură zi (în Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică vineri şi sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti. Pentru că ne aduce aminte de postul de 40 de zile ținut de Mântuitorul Iisus Hristos înainte de începerea lucrării Sale mesianice, Postului Mare i s-a dat şi denumirea de Păresimi(de la latinescul „quadragesima”) sau Patruzecime, denumire întâlnită pentru prima dată în canonul 5 al Sinodului I Ecumenic, ținut la Niceea, în 325 d. H.

Conform hotărârilor statornicite atunci, postul de 40 de zile se încheie vineri, înaintea Sâmbetei lui Lazăr. Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt considerate praznice aparte. La fel, ultima săptămână, cea a Pătimirilor Domnului, este încadrată într-un regim mai aspru de postire. Deci, pe lângă cele 40 de zile mai există aceste opt zile de post pe care le atribuim Postului Mare, dar care au practici liturgice și rânduieli tipiconale diferite.

Potrivit doxologia.ro, în vechime, Postul Paștilor era mult mai aspru. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la Ceasul al IX-lea din zi (spre seară), exceptând zilele de sâmbătă şi duminică.

Biserica nu a recomandat, însă, niciodată extremele. De aceea, două zile din timpul acestui post sunt consemnate în calendar cu „dezlegare la untdelemn, vin și pește”: Buna Vestire (25 martie) și Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile (anul acesta, Floriile pică pe 5 aprilie).

În Postul Paștilor sunt oprite nunţile şi serbarea zilelor onomastice, fiindcă acestea nu se potrivesc cu atmosfera de smerenie, sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară, chiar şi legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, împăratul interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele din această perioadă.

Postul Mare a fost rânduit, de asemena, de Biserică în vederea pregătirii catehumenilor (candidații la botez de odinioară) care urmau să primească botezul de Paști, dar și ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a Patimilor și Învierii Domnului.