Economie
A început campania de vizare a carnetelor de rentă viageră!
• rentierii sunt aşteptaţi la APIA pentru a-şi reînnoi dosarul • tot din această perioadă se depun şi cererile unice de plată pentru formele de sprijin financiar direct cuvenite producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi zootehnic
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat că a deschis, de luni, 2 martie, campania anuală de vizare a carnetelor de rentier agricol, context în care îi aşteaptă la sediul său din Brăila, până cel târziu 31 august 2020, pe toţi beneficiarii, fie personal, fie prin mandatar/curator/tutore, pentru îndeplinirea acestei proceduri.
Pentru vizarea carnetului de rentier agricol, solicitantul (rentierul personal ori prin mandatar / curator / tutore) trebuie să se prezinte cu documentele necesare în original şi să semneze o declaraţie pentru obţinerea vizei anuale.
La nivel local, anul trecut, au venit la APIA Brăila pentru vizarea anuală a carnetului circa 4.500 de rentieri, faţă de 4.700 cu un an mai înainte.
Cuantumul rentei reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol extravilan înstrăinat şi pentru care s-a încheiat acordul cu investitorul şi echivalentul a 50 euro/an pentru fiecare hectar de teren arendat din extravilan. Plata se efectuează în lei într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie.
Tot din această săptămână APIA Brăila a demarat şi campania Cererii Unice de Plată în anului 2020. Ca şi în anii trecuţi, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online cu precizarea că finalizarea şi închiderea cererii unice de plată se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.
Acelaşi principiu se aplică şi pentru fermierii crescători de animale, care vor completa Cererea împreună cu funcţionarul APIA, în aplicaţia dedicată sectorului zootehnic. “Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2020, rugăm fermierii de pe raza judeţului nostru să se prezinte la data şi ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite”, a atras atenţia directorul APIA Brăila Daniela Militaru.
Cererile Unice de Plată se vor depune la Centrele judeţene/locale APIA până la data de 15 mai 2020, cu menţiunea că fermierii vor depune o singură Cerere chiar dacă utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit
• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)
Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.
Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.
Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.
Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
CELE MAI CITITE
