Administrație
210 milioane la Dezvoltare
• discutăm despre 278.161.000 lei – Venituri şi 376.273.000 lei – Cheltuieli, din care 165.536.000 lei pentru Funcţionare şi 210.737.000 lei pentru Dezvoltare • aşa arată la o primă privire bugetul judeţului Brăila pe anul 2019 • consilierii judeţeni au aprobat luna trecută proiectul, inclusiv liberalii, care au fost mulţumiţi de faptul că le-au fost acceptate unele propuneri • pentru Sănătate, la capitolul Dezvoltare, a fost prinsă suma de 34.298.000 lei, din care 28.341.000 lei doar pentru Spitalul Judeţean • la capitolul legat de drumuri, suma totală alocată este de 115.200.000 lei, în timp ce pentru segmentul Cultură – peste 8.500.000 lei
Milioane de lei pentru Sănătate şi pentru Drumuri – cam în acest fel s-ar traduce, în linii mari, pe ce se vor duce banii Consiliului Judeţean în acest an. Concret, aşa cum am anunţat în ediţiile anterioare ale cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, membrii Consiliului au aprobat, pe 10 aprilie, în cadrul unei şedinţe extraordinare, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2019. După cum se ştie, bugetul judeţului Brăila este compus din cel local şi cel al instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Ei bine, în ceea ce priveşte partea de Venituri ce urmează a fi încasate în 2019, potrivit proiectului, se estimează suma de 278.161.000 lei, din care 78.309.000 lei venituri proprii, 108.522.000 lei sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, 47.863.000 lei subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte administraţii către bugetul local al judeţului, iar 43.467.000 lei sume primite de la UE pe exerciţiul financiar 2014-2020.
La partea de cheltuieli, discutăm despre 376.273.000 lei, sumă care se împarte la două secţiuni: cea de Funcţionare – 165.536.000 lei şi cea de Dezvoltare – 210.737.000 lei. Pe scurt, aşa cum a anunţat în repetate rânduri preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac, prioritatea în acest an în privinţa sumelor alocate pentru investiţii a reprezentat-o: Sănătatea, unde la capitolul Dezvoltare a fost prinsă suma de 34.298.000 lei, din care 28.341.000 lei doar pentru Spitalul Judeţean. De asemenea, la capitolul “Transporturi”, deci cel legat de drumurile judeţene, cu finanţare de la bugetul judeţului, dar nu numai, suma totală alocată este de 115.200.000 lei. Nici segmentul Cultură nu a fost neglijat, banii pentru dezvoltare fiind peste 8.500.000 lei.
Dar pentru a înţelege mai bine tabloul banilor de care dispune, în 2019, Consiliul Judeţean şi instituţiile subordonate, dar şi modul în care vor fi cheltuiţi aceştia, vă propunem să analizăm defalcat situaţia privind cele două mari capitole: Funcţionare şi Dezvoltare.
29 milioane lei pentru funcţionarea instituţiilor de Cultură în 2019
Ei bine, la sectorul Funcţionare, banii destinaţi autorităţii publice şi acţiunilor externe ale aparatului propriu al CJ Brăila se ridică la 25.595.000 lei. Aici se adaugă 1.000.000 lei fondul de rezervă bugetară; 1.178.000 lei la serviciul comunitar de evidenţă a persoanelor; 400.000 lei – Apărare Naţională – “Centrul Militar Judeţean”; 400.000 lei – ordine publică şi siguranţă naţională – ISU; încă 7.891.000 lei pentru Învăţământ (preşcolar şi gimnazial, centrul şcolar pentru educaţie incluzivă, centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, şcoala gimnazială specială Tichileşti şi premierea elevilor şi profesorilor cu rezultate deosebite).
Aşa cum am mai anunţat în ediţiile trecute, pentru sectorul de funcţionare, la capitolul Sănătate, în 2019 au fost prinsă suma de 30.155.000 lei, din care 30.000.000 lei doar pentru bunul mers al Spitalul Judeţean (medicamente, materiale sanitare, reactivi, utilităţi, materiale de laborator, dezinfectanţi, obiecte de inventar) şi încă 155.000 lei pentru aparatul propriu – lucrări de reparaţii curente platforme interioare la SJU.
La capitolul “Cultură, recreere şi religie” avem de-a face cu 28.849.000 lei pentru funcţionarea instituţiilor de cultură ale judeţului nostru în 2019. Practic, 5.128.000 lei la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, 7.498.000 lei la Muzeul Brăilei “Carol I”, 1.912.000 lei – Şcoala Populară de Arte Vespasian Lungu Brăila, 2.881.000 lei – Centru Judeţean pentru Conservarea pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Brăila, 825.000 lei la Filarmonica “Lyra – George Cavadia”. De asemenea, aici se mai adaugă încă 590.000 lei pentru Sala Polivalentă, 200.000 lei transferuri de la CJ Brăila pentru Patinoar, 3.000.000 lei – HC Dunărea Brăila, 1.500.000 lei – programe sportive (volei şi baschet) şi 5.315.000 lei pentru contribuţii personal neclerical din unităţile de cult.
La capitolul “Asigurări şi asistenţă socială” discutăm despre alocări către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Un total de 39.862.000 lei, din care: 1.205.000 lei – asistenţă socială în caz de boli şi invalidităţi; 26.131.000 lei – asistenţă socială pentru familie şi copii; 12.526.000 lei – alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale. De altfel, în proiect se specifică faptul că instituţia Consiliului Judeţean asigură în 2019 finanţarea în totalitate a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, conform Legii bugetului de stat.
Pentru protecţia mediului s-a alocat suma de 2.800.000 lei, dar care, potrivit proiectului de hotărâre, înseamnă corecţii financiare în cadrul programului de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate.
La transporturi avem 26.800.000 lei pentru Direcţia tehnică de lucrări publice, din care: 1.000.000 lei – la acordul cadru pentru deszăpezire; 23.140.000 lei – acord cadru întreţinere pe timp de vară a drumurilor judeţene din administrarea CJ, 2.200.000 lei – cheltuieli curente serviciu întreţinere (unelte, combustibili, piese de schimb, asigurări, uniforme şi echipamente); 460.000 lei Direcţia administrare patrimoniu şi evidenţă bugetară – cadastru drumuri judeţene (308,625 km).
34 milioane lei pentru dezvoltarea sectorului Sănătate
La secţiunea Dezvoltare în 2019 a fost prinsă suma totală deloc neglijabilă de 210.737.000 lei. Mai exact, către aparatul propriu (capitolul “autorităţi publice şi acţiuni externe”) avem 8.201.000 lei. Aici se mai adăugă 6.487.000 lei pentru cheltuieli de capital, 868.000 lei – proiecte cu finanţare din FEN POCA (fonduri europene), 846.000 lei – cotizaţii membru către asociaţiile de dezvoltare intecomunitară. De asemenea, la serviciul comunitar de evidenţă a persoanelor a fost prinsă suma de doar 10.000 lei.
Pentru Apărare Naţională, la Centru Militar s-au distribuit 2.463.000 lei, din care: 1.940.000 lei pentru consolidarea şi reabilitarea imobilului situat pe Şoseaua Buzăului nr. 5, precum şi 315.000 lei pentru lucrări de investiţii la parcare şi proiectare, alături de încă 208.000 lei pentru dotări independente.
La capitolul “ordine publică şi siguranţă naţională” – ISU, pentru dotări independente s-au alocat 236.000 lei.
Ei bine, pentru Sănătate, a fost prinsă suma de 34.298.000 lei, din care 28.341.000 lei pentru Spitalul Judeţean. Mai exact, 15.198.000 lei pentru dotări aparatură medicală (aparat CT, dotări bloc operator, aparatură medicală secţii, procesor ţesuturi şi baie de colorare Serviciul Medicină Legală). Precizăm că suma de 9.661.000 lei a fost prinsă în buget pentru proiectare şi execuţia blocului operator, a compartimentului sterilizare; 3.439.000 lei pentru DALI reabilitare şi modernizare staţiei de alimentare cu energie electrică a spitalului; 43.000 lei – DALI reabilitare morgă la Medicină Legală. Tot aici, Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila a primit o alocare de 3.926.000 lei pentru dotări cu aparatură medicală. 220.000 lei – proiecte FEN aparat propriu şi încă 1.811.000 lei – cheltuieli de capital aparat propriu (secţia cardiologie, pneumoftiziologie).
Ei bine, nici segmentul “Cultură, recreere şi religie” nu este slab finanţat în 2019 la Brăila. Discutăm despre 8.521.000 lei pentru dezvoltare, din care: 2.168.000 lei la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”, 101.000 lei – Muzeul Brăilei “Carol I”; 440.000 lei – Şcoala Populară de Arte “Vespasian Lungu” (studii de fezabilitate şi lucrări); 10.000 lei – Centrul Judeţean pentru Conservarea pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale (pentru dotări); 79.000 lei la Filarmonica “Lyra – George Cavadia” (tot pentru dotări). Sala polivalentă Danubius a primit 5.123.000 lei pentru lucrări şi reparaţii, de asemenea, încă 100.000 lei au mers la Patinoar, şi încă 500.000 lei – programe cu finanţare nerambursabilă pe Legea 350.
La “Asigurări şi asistenţă socială” a fost prinsă suma de 2.477.000 lei, către Direcţia Generală de Asistenţa Socială şi Protecţia Copilului. Mai exact: 1.031.000 lei – asistenţa socială pentru familie şi copii (985.000 lei – proiecte Venus şi Team-up, 46.000 lei – dotări); 1.346.000 lei – alte cheltuieli în domeniul asigurărilor şi asistenţei sociale (86.000 lei dotări, 60.000 lei studii de fezabilitate pentru imobilul Strada Iezerului nr. 1, 1.200.000 lei – proiectul PIN “Niciodată singur”). De asemenea, pentru programe cu finanţare nerambursabilă prin Legea 350 – 100.000 lei.
Pentru dezvoltarea segmentului “Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” în buget a fost prinsă suma de 27.782.000 lei, din care: 24.000.000 lei – cofinanţări în asociere cu UAT-urile din judeţ, 1.401.000 lei – redevenţa şi dividende CUP “Dunărea”; 340.000 lei – TVA aferent OG 19/1994 (privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe); şi încă 2.041.000 lei – cheltuieli de capital.
Pentru “Protecţia mediului”, mai exact pentru proiectul FEN SMID a fost alocată suma de 11.549.000 lei.
La capitolul “Transporturi” din buget, pe înţelesul tuturor cel legat de drumuri, suma totală alocată este de asemenea una destul de generoasă: 115.200.000 lei. Potrivit proiectului de hotărâre, banii vizează următoarele intervenţii: lucrări de reabilitare DJ221B Brăila-Vădeni; lucrări modernizare DJ203R, DJ211-Lişcoteanca; lucrări modernizare DJ211B Victoria-Mihai Bravu; lucrări modernizare DJ255A, Cotu Lung-DN23; lucrări reabilitare DC59, Blasova-DJ212A; proiectul “Modernizarea infrastructurii de transport judeţean pe traseul Gulianca-Ianca-Viziru; proiectul “Asigurarea accesibilităţii directe pe traseul Silistraru-Unirea-Gropeni şi dotări utilaje pentru serviciul de lucrări publice din cadrul DTLP.IMPORTANT: Din raportul proiectului de hotărâre aprobat de consilieri, aflăm că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli pe secţiunea de Dezvoltare se acoperă din excedentul anilor precedenţi cu aprobarea autorităţii deliberative. Suma indicată este de 98.112.000 lei. De asemenea, rezultatele din execuţia bugetelor spitalelor publice şi a bibliotecii judeţene, ce provin din operaţiunile de regularizare, vor rămâne la dispoziţia acestora pentru a fi folosite în cursul anului 2019 atât la secţiunile de funcţionare cât şi dezvoltare.
Proiectul de buget a fost aprobat cu 25 voturi “pentru”, 1 abţinere din partea consilierului judeţean PND Cătălin Iordache şi o neparticipare la vot a şefei acestuia de partid, Simona Drăghincescu. Precizăm că la şedinţă au fost prezenţi 27 de consilieri din 33, deoarece patru au lipsit motivat la vremea respectivă (PNL-iştii Laurenţiu Chiru, Adrian Vacu, Mario Da’Ros şi PSD-istul Dumitru Munteanu) şi nemotivat (liberalii Florin Cîrligea şi Alfredo Pascale).
Bugetul Primăriei Brăila pe 2019: 342.741.000 lei pentru Dezvoltare
Reamintim că şi membrii CLM Brăila au aprobat, luna trecută, bugetul de venituri şi cheltuieli al municipalităţii pentru anul 2019. La secţiunea de dezvoltare veniturile au fost dimensionate, potrivit proiectului respectiv, la nivelul sumei de 286.741.000 lei, în timp ce cheltuielile au fost estimate la: 342.741.000 lei. Mai exact, 286.741.000 lei din veniturile secţiunii de dezvoltare şi 56.000.000 lei din excedentul anual al bugetului local. Pe capitole, banii pe dezvoltare în acest an se prezintă astfel: 9.392.000 lei pentru autorităţi publice şi acţiuni externe, 42.000 lei – alte servicii; 143.000 lei – ordine publică; 41.073.000 lei – Învăţământ; 11.020.000 lei – Sănătate; 3.932.000 lei – Cultură; 611.000 lei – Asigurări şi asistenţă socială; 29.906.000 lei – locuinţe, servicii şi dezvoltare publică; 3.244.000 lei – Protecţia mediului; 237.520.000 lei – Transporturi şi 8.856.000 lei – alte acţiuni economice.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
