Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Zona Libera s-a "captusit" cu un santier pe care nu lucreaza nimeni

Dupa multe discutii in contradictoriu, regia Autonoma Zona Libera Braila a preluat in subordine santierul Parcului Industrial. AZL s-a captusit, astfel, cu santierul unui obiectiv extrem de controversat, aflat intr-o situatie mai mult decit proasta, dat fiind ca a pierdut finantarea PHARE, pentru care finanantatorul a cerut banii aruncati pe apa simbetei inapoi, si in legatura cu care s-a deschis si un dosar de cercetare penala. Din toate aceste motive, cind a fost vorba ca CLM sa-si dea acordul pentru preluarea santierului parcului industrial de catre AZL, consilierii au fost extrem de precauti. Principala lor temere a fost legata de faptul ca intii, Executivul paseaza Consiliului raspunderea santierului, apoi ii incredinteaza investitia cu totul si, la final, ii cere sa returneze banii incasati de altii, pentru realizarea proiectului. Problema era insa urgenta, dat fiind ca Ministerul Integrarii a somat AZL sa preia santierul, amenintind ca, in caz contrar, isi asuma intreaga responsabilitate: "In caz contrar, toate cheltuielile cu privire la costurile contractorului care decurg din nerealizarea demobilizarii cad in sarcina dumneavoastra". Dat fiind ca toata corespondenta fusese dusa intre Ministerul Integrarii si conducerea AZL, unii dintre consilieri s-au intrebat de ce nu se face aceasta preluare de catre directorul general al Zonei, Radu Petrescu, fara acordul Consiliului. In opinia unor responsabili din Primarie, exact asa ar fi trebuit sa se procedeze: "Nu era nevoie de hotarirea CLM, la acest moment. Abia atunci cind Consiliului i se va transmite obiectivul, va fi nevoie de hotarire de CLM, pentru ca atunci se mareste domeniul public local. Pe de alta parte, este adevarat ca e o mare responsabilitate sa preiei un santier fara un inventar, fara o expertiza de determinare a stadiului fizic in care-l preiei. Practic, aceasta adresa, primita de conducerea AZL, de la Ministerul Integrarii, este ca un fel de proces-verbal de custodie. Am preluat in custodie santierul, nu investitia ca atare. Nici nu se poate prelua acea investitie fara sa am acea expertiza care sa determine: la data blocarii lucrarilor, cit s-a cheltuit, este eficient ce s-a cheltuit etc., pentru ca exista si un dosar penal, pe aceasta tema. Trebuie insa sa fie clar: cind ai o functie si primesti un salariu ca organ de decizie si nu de executie, trebuie sa-ti asumi si raspunderea pentru deciziile pe care le iei in deplina cunostinta de cauza. Daca tu cauti sa te acoperi cu CLM, cu primarul, cu unul sau altul, inseamna ca fugi de raspundere, si atunci probabil ca primesti un salariu ca sa te afli in treaba". Primarul municipiului a fost insa de alta parere si a initiat acest proiect de hotarire, prin care se prevede ca CLM il imputerniceste pe directorul general al AZL sa semneze actul aditional de preluare a santierului."Rambursarea fondurilor PHARE nu va fi suportata de catre CLM si/sau RA Administratia Zonei Libere"Pe de alta parte, atit primarul, cit si alti reprezentanti ai Primariei i-au asigurat pe consilierii tematori ca nu se pune problema preluarii investitiei, in totalitatea ei, ci doar a santierului, ceea ce, de fapt, ar insemna sa se ocupe de organizarea pazei si de plata acesteia, si a energiei electrice consumate. Nu de alta, dar pe santier, lucrarile s-au terminat de mult si nici nu exista sanse sa inceapa prea curind, atit timp cit finantarea a fost blocata, si nici macar nu a fost facuta o expertiza tehnico-economica, pentru a sti exact ce preiei. De altfel, chiar in proiectul de hotarire prezentat consilierilor era prevazuta, printre conditiile preluarii santierului: "rambursarea fondurilor PHARE (75%) si a fondurilor nationale de preaderare (25%) consumate pina la data sistarii lucrarilor la Parcul Industrial Braila nu va fi suportata de catre CLM si/sau RA Administratia Zonei Libere".Amintim ca acest proiect de infrastructura regionala finantat din fonduri PHARE a fost intocmit de AZL, impreuna cu autoritatile locale si regionale, sub indrumarea Agentiei de Dezvoltare Regionala S-E. Contractul de executie pentru realizarea obiectivului s-a semnat in noiembrie 2002, iar lucrarile propriu-zise au inceput in aprilie 2003, insa la inceputul anului 2005, acestea au fost sistate, din cauza deturnarii unei parti importante din banii europeni. Pe de alta parte, a fost invocat drept cauza fenomenul de tasare generala care s-a instalat, ce depasea valorile prognozate si studiul geodezic initial. Oricum, termenul de finantare (noiembrie 2005) a expirat, si era necesara semnarea unui act aditional, la contractul initial, de catre beneficiar, respectiv AZL Braila. Valoarea totala a proiectului care, acum, ar fi trebuit sa fie functional, era de circa 6 milioane euro.Radiografia unei deturnari de fonduri PhareDoi turci - reprezentanti ai contractantului JV ALKE - ILK Umut Turcia, un bucurestean, reprezentant al firmei de consultanta, fostul director al Zonei Libere (beneficiar), precum si un fost director al "Tracon" - firma subcontractanta - au fost cercetati de Politia braileana sub aspectul savirsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, evaziune fiscala, fals si uz de fals, complicitate la deturnare de fonduri etc. Practic, conform cercetarilor politienesti, proiectul PHARE "Braila Industrial Park", in valoare totala de 5.942.442, 80 euro, din care 4.456.832,10 euro de la Comunitatea Europeana si 1.485.610,70 euro din Fondul National, a fost "cistigat" in baza unor documente false. Ofiterii de la Investigarea Fraudelor au documentat "activitatea infractionala comisa de Y. Alaettin, 31 de ani, cetatean turc, administrator al "Alke Ilk-Umut" Istanbul, Bogdan Marius V., 29 de ani, reprezentant al "VNV Fiscont" SRL Bucuresti, Viorel A., 56 de ani, din Constanta, fost director general al "Tracon" SRL Braila si Ercan O., 44 de ani, tot de la firma contractanta, care, in perioada iunie 2003 - mai 2004, prin folosirea de documente fictive, au solicitat si obtinut in cadrul proiectului finantat de Comunitatea Europeana, suma de 160.000 euro. In urma verificarilor efectuate s-a stabilit ca banii au fost transferati din contul firmei contractante in conturile particulare ale unor persoane din Turcia, prin Garanti Bank Romania", se preciza intr-un comunicat formulat de Politia braileana. Cauza a fost instrumentata de Sectia Galati a Parchetului National Anticoruptie, iar din primavara acestui an, de cind Uniunea Europeana a cerut autoritatii contractante banii inapoi, cauza a fost declinata Departamentului National Anticoruptie Bucuresti, unde se afla si in prezent in lucru.




Categorie articol: 

Comentarii