Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ziua Marinei - exerciții navale spectaculoase, jocuri marinărești cam anoste

* numărul spectatorilor a fost mai mic decât în alți ani

 

Ca în fiecare an, Flotila Fluvială s-a străduit să fie gazdă primitoare de Ziua Marinei, pregătind exerciții navale spectaculoase, întreceri și jocuri marinărești. Totuși, brăilenii care au asistat de pe malul Dunării la spectacolul de pe apă au fost mai puțini decât la edițiile precedente. Au fost însă mai multe oficialități pe cazarma plutitoare pusă la dispoziție de Flotilă, fiind prezenți prefectul, președintele Consiliului Județean, primarul, numeroși consilieri locali și județeni, dar și câțiva reprezentanți diplomatici aflați în vizită la Brăila, cum ar fi ambasatorul Republicii Belarus, un atașat consular al Rusiei, un trimis al Ambasadei Republicii Moldova, dar și reprezentanți ai unor orașe din Republica Moldova, Turcia și Bulgaria.

 

Evenimentul a debutat în jurul orei10.00, cu defilarea marinarilor militari, cu onorul dat drapelului de luptă şi cu o scurtă slujbă religioasă. Tradiţionala lansare la apă a ancorei de flori, în memoria eroilor marinari căzuţi la datorie în războaiele secolului trecut, a completat partea mai sobră a ceremoniei. Au urmat demonstraţiile de luptă, la care militarii fluviali nu au făcut economie de muniție de manevră, arătându-le spectatorilor de pe mal tot felul de manevre, de la depistarea şi anihilarea minelor până la respingerea atacurilor inamice. Navele au fost "atacate" inclusiv cu bărci de asalt, manevrate cu multă precizie de militarii Regimentului 307 Infanterie Marină de la Babadag, unitate componentă a Flotilei Fluviale Brăila. Este vorba despre o formațiune de luptă unică în Armata României, echivalentă a pușcașilor marini americani și care și-a câștigat respectul partenerilor din NATO în timpul exercițiilor efectuate în comun. Atmosfera de luptă de pe apă a fost completată din aer de câteva avioane supersonice care au survolat zona falezei brăilene.

 

După ce joaca de-a războiul s-a terminat, a început defilarea navelor militare dar şi a câtorva nave civile - împingătoare din dotarea unor societăţi comerciale, şalupe, ambarcaţiuni private. Printre acestea s-a aflat, ca de obicei, şi "regina-mamă" a flotei brăilene, nava cu zbaturi "Borcea", a cărei vârstă a depăşit suta de ani. Ca în fiecare an, jocurile marinăreşti au fost patronate de zeul Neptun, întruchipat, mereu cu aceeaşi energie debordantă, de actorul Florin Chirpac. Sub supravegherea zeului și a nereidelor sale, a fost ”botezat” un tânăr "ghiborţ", rol jucat de un militar înrolat recent în Flotila Fluvială, care s-a lăsat pe mâna camarazilor săi mai vârstnici, fiind săpunit bine, "bărbierit" cu un brici din lemn cam tocit, iar la final udat din cap până în picioare, ca să nu uite niciodată cum a primit botezul apei.

 

Din păcate, partea cea mai spectaculoasă și mai așteptată de public a jocurilor marinărești - porcul la școndru și vânătoarea de rațe - au fost cam anoste anul acesta. Asta pentru că, așa cum se întâmplă de ceva vreme, cei înscriși în concurs nu prea respectă regulile. Astfel, deși tradiția cere ca pe bârna de lemn unsă cu vaselină să se meargă în picioare până la stegulețul din vârf, mai nou a ieșit ”moda” ca participanții să se agațe cu mâinile și picioarele de bârnă și să se târască până în vârf. Așa s-a întâmplat și anul acesta, când primul intrat în concurs a reușit să ia steagul, folosind metoda ”omul păianjen”. Publicul de pe mal, care a stat câteva ore în soare tocmai pentru a se amuza de căzăturile haioase ale celor care alunecă pe bârna unsă cu vaselină, a fost destul de dezamăgit de felul cum s-au derulat lucrurile. La fel s-a întâmplat și cu vânătoarea de rațe, care a fost compromisă de cei care au eliberat păsările exact în brațele înotătorilor pregătiți să le urmărească. Cum n-au avut șansa să ia un mic avans, rațele au fost capturate imediat, spre deosebire de anii trecuți, când îi alergau minute bune pe urmăritori până se lăsau prinse.

 

”Omul păianjen” care a prins din prima stegulețul se numește Cristian Sbîrcea, are 21 de ani și este a doua oară când câștigă concursul, prin aceeași metodă. Prima dată, a ajuns la steag în 2016, primind pentru asta, așa cum cere tradiția, un purcel de toată frumusețea. De data asta, însă, Flotila Fluvială nu i-a mai dat câștigătorului un porc în carne și oase, pe motiv că ne aflăm în plină criză a pestei porcine, iar transportul porcilor vii este restricționat. Drept urmare, câștigătorul a primit o pușculiță în formă de purcel, în care se afla un premiu de 200 lei, banii fiind oferiți de Primăria Brăila.




Categorie articol: 

Comentarii