Eclipsa de Soare de azi este un fenomen astronomic spectaculos, care are loc în contextul echinocţiului de primăvară. Eclipsa va fi vizibilă din toată România, momentul său de maximă intensitate urmând să fie înregistrat la ora 11.56, a precizat Magda Stavinschi, doctor în astronomie, cercetător la Institutul Astronomic al Academiei Române.
"Eclipsele de Soare, paradoxal, deşi se văd foarte rar din acelaşi loc de pe suprafaţa Pământului, sunt mai dese decât eclipsele de Lună, doar că eclipsele de Lună se văd în orice parte a globului care are Luna deasupra orizontului. Eclipsele totale de Soare, cum a fost cea de la 11 august 1999 (vizibilă din România, n.r.), sunt destul de dese, una este şi cea din data de 20 martie. Doar că din România ea se vede ca eclipsă parţială de Soare. Este adevărat că este foarte importantă, pentru că acoperirea discului solar este de peste 50%. Dar acum trebuie să ţinem seama că nu se va face întuneric ca la o eclipsă totală de Soare, temperatura nu va scădea foarte mult, dar totuşi se va comporta Soarele ca şi cum ar trece un nor compact în dreptul lui. O eclipsă de Soare are întotdeauna loc când Luna este la faza de Lună nouă. Spre deosebire de eclipsele totale de Lună, care au loc când Luna este la faza de Lună plină. După eclipsa din 20 martie urmează şi o eclipsă totală de Lună, pe 4 aprilie. Deci ele sunt în general în echipe, în grupuri, Soare cu Lună", a explicat Magda Stavinschi, citată de mediafax.ro.
Eveniment destul de frecvent
Deşi aceste eclipse sunt destul de frecvente, Stavinschi precizează că zonele din care pot fi observate acestea sunt foarte înguste. "Cea mai recentă eclipsă totală de Soare a avut loc în 13 noiembrie 2012, numai că aceasta a fost vizibilă din nordul Australiei, din Pacificul de Sud. A mai fost tot în 2012 una inelară de Soare, în China. Din Europa a mai fost vizibilă o eclipsă parţială în 2011, în noiembrie. Deci ele sunt destul de frecvente", a spus Stavinschi. "La 11 august 1999, când a fost într-adevăr o eclipsă spectaculoasă, fâşia de pe suprafaţa Pământului de unde a putut fi văzută eclipsa a fost de 110 kilometri. Deci, în raport cu suprafaţa Pământului, aceasta a fost o fâşiuţă extrem de îngustă şi numai oamenii care se află în acea zonă pot să o vadă ca totală", a explicat aceasta. După eclipsa de Soare din 20 martie, următoarea din ţara noastră se va produce 1 iunie 2030, dar o eclipsă aproape totală de Soare vizibilă din Bucureşti va avea loc abia la 3 septembrie 2081", a adăugat Magda Stavinschi, precizând că o altă eclipsă totală de Soare va avea loc în anul 2236.
Trei evenimente astronomice
Vineri, 20 martie, este ziua când se vor înregistra trei evenimente astronomice - o eclipsă de Soare, o super-Lună şi echinocţiul de primăvară.
• Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an. În 2015, vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.
• Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna. Cel din 20 martie nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimţit, asupra eclipsei solare. Pur şi simplu, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui - fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline în raport cu raza Soarelui, făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică.
• Eclipsă de Soare se produce când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra. Deşi eclipsa solară de vineri - care în România va fi una parţială - nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.
Cele trei fenomene - echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară - se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.
Nu faceţi selfie cu eclipsa!
Selfie-urile cu eclipsa de Soare nu sunt recomandate de specialişti, pentru că ar putea cauza orbirea, dar fenomenul astronomic poate fi imortalizat cu aparate de fotografiat profesionale.
Pentru obţinerea celor mai bune imagini, fotografii profesionişti atrag atenţia că acestea pot fi realizate în perioada în care se atinge maxima eclipsei, mai exact ora 11.56 pentru Bucureşti, când Soarele se va afla la altitudinea de 45°, magnitudinea eclipsei fiind de 0,53 (53%), iar obscurarea (suprafaţa eclipsată a Soarelui), de 0,43 (43%).
Pe de altă parte, în contextul în care este folosită o focală lungă, subiectul devine neclar şi este recomandat să fie utilizat un stativ sau un trepied. În timpul eclipsei, lumina este foarte puternică, iar oamenii pot avea probleme cu vederea dacă se uită prin obiectiv, de aceea este obligatorie folosirea unor filtre care să atenueze intensitatea razelor solare.
Cei care nu deţin aparatură profesională, ei pot realiza fotografii ale eclipsei folosindu-se de zoom-ul optic al aparatului.
