Ieri, fara prea mult fast, autoritatile brailene au serbat Ziua Drapelului National, prin citeva activitati ce s-au
derulat in aproximativ o ora. Dupa ce, duminica seara, Drapelul Romaniei a fost coborit de pe catargul din fata Primariei si apoi dus in
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", unde a ramas toata noaptea, luni el a fost sfintit si apoi readus la locul de unde a fost luat.
Ceremonialul de sfintire a Drapelului a fost oficiat de Episcopul "Dunarii de Jos", in prezenta prefectului, presedintelui CJ,
primarului, comandantului Garnizoanei Braila, al Jandarmeriei, inspectorului sef al IPJ Braila, reprezentantilor partidelor parlamentare si
cetatenilor. Dupa incheierea ceremonialului, Drapelul a fost adus de catre garda purtatoare, in Piata Independentei, unde a fost oficiata o
alta slujba, de aceasta data militar-religioasa. A urmat alocutiunea prefectului Nicolae Mitroi si apoi primirea Drapelului si onorul.
Manifestarile s-au incheiat cu inaltarea pe catarg a Drapelului Romaniei, in momentul intonarii Imnului National si cu defilarea Garzii de
Onoare.
Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea 96/1998 si se sarbatoreste In fiecare an la data de 26 iunie. Decretul nr.1
din 14/26 iunie 1848, al Guvernului provizoriu, este primul decret pentru Steagul National, In care se arata: "Steagul national va avea trei
culori: albastru, galben, rosu". A doua zi, Drapelul a fost sfintit In cadrul unei Mari Adunari populare, pe "Cimpul Filaretului", denumit
atunci, "Cimpia Libertatii". Deoarece prin decretul din iunie nu se precizase dispunerea culorilor, Guvernul revolutionar revine si
precizeaza: "Vazindu-se ca nu s-a Inteles cum trebuie facute stindardele nationale, decretam: Art.1 Stindardele vor fi trei culori; Art. 2
Culorile sint: albastru, galben deschis si rosu carmin; Art.3. Linga lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu filfiind". Astfel,
tricolorul a devenit simbol national si a fost arborat la toate manifestarile publice, pe el depunindu-se juramintul de credinta de catre
personalitatile statului si ostirea romana. Si astazi, Drapelul de lupta este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare. El evoca
trecutul glorios de lupta al poporului roman pentru libertate nationala si traditiile de lupta ale unitatii, amintind fiecarui militar
datoria sfinta de a servi cu credinta patria, de a apara cu orice pret unitatea, suveranitatea si independenta Romaniei.
derulat in aproximativ o ora. Dupa ce, duminica seara, Drapelul Romaniei a fost coborit de pe catargul din fata Primariei si apoi dus in
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", unde a ramas toata noaptea, luni el a fost sfintit si apoi readus la locul de unde a fost luat.
Ceremonialul de sfintire a Drapelului a fost oficiat de Episcopul "Dunarii de Jos", in prezenta prefectului, presedintelui CJ,
primarului, comandantului Garnizoanei Braila, al Jandarmeriei, inspectorului sef al IPJ Braila, reprezentantilor partidelor parlamentare si
cetatenilor. Dupa incheierea ceremonialului, Drapelul a fost adus de catre garda purtatoare, in Piata Independentei, unde a fost oficiata o
alta slujba, de aceasta data militar-religioasa. A urmat alocutiunea prefectului Nicolae Mitroi si apoi primirea Drapelului si onorul.
Manifestarile s-au incheiat cu inaltarea pe catarg a Drapelului Romaniei, in momentul intonarii Imnului National si cu defilarea Garzii de
Onoare.
Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea 96/1998 si se sarbatoreste In fiecare an la data de 26 iunie. Decretul nr.1
din 14/26 iunie 1848, al Guvernului provizoriu, este primul decret pentru Steagul National, In care se arata: "Steagul national va avea trei
culori: albastru, galben, rosu". A doua zi, Drapelul a fost sfintit In cadrul unei Mari Adunari populare, pe "Cimpul Filaretului", denumit
atunci, "Cimpia Libertatii". Deoarece prin decretul din iunie nu se precizase dispunerea culorilor, Guvernul revolutionar revine si
precizeaza: "Vazindu-se ca nu s-a Inteles cum trebuie facute stindardele nationale, decretam: Art.1 Stindardele vor fi trei culori; Art. 2
Culorile sint: albastru, galben deschis si rosu carmin; Art.3. Linga lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu filfiind". Astfel,
tricolorul a devenit simbol national si a fost arborat la toate manifestarile publice, pe el depunindu-se juramintul de credinta de catre
personalitatile statului si ostirea romana. Si astazi, Drapelul de lupta este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare. El evoca
trecutul glorios de lupta al poporului roman pentru libertate nationala si traditiile de lupta ale unitatii, amintind fiecarui militar
datoria sfinta de a servi cu credinta patria, de a apara cu orice pret unitatea, suveranitatea si independenta Romaniei.
