Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Zeci de copii braileni, abuzati de familii

Anual, zeci de copii sint victime ale abuzului savirsit de propriile familii. Un studiu realizat de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila arata ca, in primele noua luni scurse din acest an, 20 de copii din mediul urban si 9 din mediul rural - cu virste cuprinse intre 3 si 17 ani - au fost abuzati de catre mama, de tata (sau de concubinul mamei) si chiar de catre bunici."In sapte dintre cazuri a fost sesizata instanta de judecata, pentru stabilirea unei masuri de protectie speciala pentru copilul abuzat. De asemenea, au fost instrumentate alte doua cazuri si au fost constituite dosarele pentru a fi sesizata instanta, iar alte 7 cazuri sint in curs de instrumentare. Doar 13 din aceste cazuri nu au necesitat sesizarea instantei, detensionarea situatiei de criza realizindu-se prin consiliere psihologica", a declarat directorul general adjunct al DGASPC, jurist Simona Cimpoaie.Un sfert din dosarele instrumentate de specialistii DGASPC au fost de abuz sexual (7 cazuri), in care victimele (cu virstele cuprinse intre 11-17 ani) au fost atit fete, cit si baieti."Din pacate, in ultima perioada am fost sesizati cu privire la existenta unor cazuri in care minorii au fost victime ale abuzului sexual, exercitat fie de tatii, fie de fratii victimelor. Probabil ca astfel de abuzuri se petreceau si inainte, dar nu ne-au fost aduse la cunostinta. Faptul ca aceste cazuri sint sesizate demonstreaza cresterea gradului de implicare a comunitatii in protejarea copiilor si a drepturilor lor", a afirmat directorul general adjunct Cimpoaie.Bataia rupta din Rai transforma viata din familie in iadExpresii ca "Eu te-am facut, eu te omor!" sau "Bataia este rupta din rai" se intilnesc destul de des pe buzele parintilor care, in lipsa altor argumente, incearca sa impuna cu forta un anumit tip de comportament copilului.Desi copii abuzati exista de cind lumea, abia in anul 1960 problema abuzului asupra copilului a intrat in atentia specialistilor, datorita efectelor sale asupra dezvoltarii copiilor si implicit asupra societatii."Organizatia Mondiala a Sanatatii recunoaste patru forme de abuz si maltratare a copilului: abuzul fizic, abuzul sexual, abuzul emotional si neglijarea. Asadar, nu numai agresarea fizica si sexuala a copilului este considerata abuz, prin prisma consecintelor, ci si cea psihica si carentiala. Un abuz fizic este vizibil si aproape intotdeauna este insotit de efecte psihologice care interfereaza cu dezvoltarea personalitatii copilului; abuzul emotional, insa, este mai frecvent si mai greu de vazut sau de demonstrat. Abuzul sexual este de departe unul dintre cele mai grave, avind in vedere efectul negativ asupra dezvoltarii pe termen lung a copilului", a aratat psihologul Florentina Cotoiu tipurile de abuz asupra copilului si urmarile acestora.Agresiuni cu urmari dintre cele mai graveAbuzul fizic este cel care cauzeaza ranire fizica sau are un potential de vatamare corporala. Multi copii batuti ajung sa bata, sa agreseze, sa se razbune, sa nu asculte. Copilul batut este usor de observat: are vinatai, zgirieturi, fracturi, traumatisme craniene etc. Intotdeauna, abuzul fizic este insotit de cel emotional. Pentru un copil, parintii sau persoanele de ingrijire reprezinta suprema protectie, cei care trebuie sa ofere mingiiere, dragoste, securitate. Or, loviturile care provoaca durere si frica contravin senzatiilor de placere pe care ar trebui sa le provoace vocea si mina celui care ingrijeste.Din ce in ce mai frecvent in ultimii ani, abuzul sexual se descopera mai usor la copiii mici care dezvaluie in joc sau in conversatie ceea ce au patit sau care prezinta leziuni ale organelor genitale si din ce in ce mai greu la copiii mai mari, care tac, de frica sau de rusine.Ei prezinta adesea insa, tulburari emotionale si de comportament (depresie, teama, nervozitate, izolare, dezinteres scolar, neascultare etc.). Destul de putini copii de peste 9-10 ani, agresati sexual, s-au plins spontan de aceasta problema. Cel mai adesea se tem, din cauza amenintarilor agresorilor sau se simt vinovati si se tem ca vor fi pedepsiti pentru ceva de care nu se fac responsabili.Alte agresiuni: amenintari, tipete, jigniriAbuzul emotional se refera la amenintari cu pedepse, cu parasirea, la denigrare si intimidare, la respingere si la alte forme de comportament ostil fata de copil. Acesta este cel mai frecvent intilnit si, in acelasi timp, cel mai greu de observat, dar cu daune pentru toata viata."Agresiunea emotionala afecteaza iremediabil dezvoltarea personalitatii copilului si este cu atit mai periculoasa, cu cit este mai greu de descoperit si de remediat. Cel mai adesea, nici agresorul nu realizeaza periculozitatea comportamentului sau, efectele lui asupra formarii copilului. Este vorba despre amenintari, tipete, jigniri, lezari ale demnitatii copilului, punerea lui in situatii ambigui si nesigure etc.", a prezentat psihologul Cotoiu riscul pe care il are acest tip de abuz. Florentina Cotoiu a adaugat ca efectele agresarii emotionale sint in functie de structura psihica cu care s-a nascut copilul si de virsta de la care a fost agresat. Astfel, un copil sensibil, temator si nesigur va deveni si mai nesigur, va manifesta esecuri scolare si de socializare, va deveni un izolat, un deprimat sau va dezvolta boli psihice grave. Un copil mai activ din fire, mai hotarit sau mai dominator va fi un candidat cu sanse mari la tulburari de comportament sau acte antisociale.Cadrele didactice - mina si vocea a douaSe pot observa copii care ei insisi jignesc, isi desconsidera semenii, nu au incredere in ei, injura sau vorbesc vulgar, se manifesta dur sau copii retrasi, timizi, inchisi in ei, cu posibilitati intelectuale bune, dar cu performante scazute, din cauza fricii si a neincrederii. Asemenea comportamente atrag dupa ele respingere din partea colegilor, izolare si pedepse suplimentare din partea parintilor si profesorilor.Potrivit psihologului Cotoiu, daca in celelalte forme de abuz parintii detin locul principal, in cel emotional intervin si cadrele didactice, cele mai importante in educarea si formarea copiilor, dupa parinti si familie: "Din pacate, se intilnesc din ce in ce mai multi invatatori si profesori care-si pierd cumpatul, tipa la copii, ii jignesc, ii fac de ris in fata clasei, ii ameninta si, uneori, chiar ii lovesc. Se ajunge astfel, uneori, la esec si chiar la abandon scolar. Copilul poate refuza sa mearga acolo unde nu este respectat sau unde evolutia ii este pusa in pericol."Neglijarea are in vedere esecul parintelui in a oferi conditii de dezvoltare, de educatie, hranire si adapost, atunci cind are posibilitatea sa o faca (nu se refera la cazurile in care parintii nu au posibilitatea sa ofere aceste conditii, ci la aceia care pot si nu vor).Bebelusii, victime ale furiei parintilorPsihologul Florentina Cotoiu a subliniat ca abuzul poate interveni chiar de la nastere: "In afara cazurilor extreme, in care mamele isi ucid copiii sau in care ii abandoneaza, stiind ca nu vor supravietui, exista violente de tipul zgiltiirii si a lovirii de corpuri dure, a trintirii copiilor, avind ca rezultat daune fizice si psihice severe (contuzii, fracturi, hemoragii ale organelor interne sau cerebrale). Un copil foarte mic, sugar, nu se poate plinge de rele tratamente, de aceea efectele asupra sanatatii lor sint evidente cind deja este prea tirziu pentru micut. De altfel, exista cazuri, au existat si in judetul nostru cazuri, cind sugarii au murit ca urmare a furiei parintilor (a tatalui, dar si a mamei), deranjati de plinsul copiilor. Unele cazuri de abuz sint greu de probat, invocindu-se adesea accidente casnice."Vulnerabili la agresiune sint si copiii cu dizabilitati fizice si psihice. Florentina Cotoiu a remarcat insa faptul ca foarte multi parinti cu copii cu handicap sever sau grav manifesta o grija deosebita fata de ei, indiferent de nivelul economic sau educational pe care acesti oameni il au.Tot forme de abuz sint considerate a fi si impingerea copilului spre cersetorie, mutilarea sau neglijarea acestuia pentru a stirni mila, folosirea copiilor la munci fizice grele, impiedicarea accesului copiilor la educatie (parinti care nu-i trimit la scoala si-i folosesc la munca).De ce sint abuzati copiiiIn ceea ce priveste cauzele care determina aceste comportamente aberante ale celor maturi, Florentina Cotoiu a realizat o clasificare a cazurilor din judetul nostru.Astfel, o cauza importanta o constituie personalitatea si felul de a fi al parintilor. Cei care-si abuzeaza copilul au o stima de sine redusa, probleme in controlul impulsurilor, probleme de sanatate mentala (boli psihice, handicapuri fizice si mentale), comportamente antisociale sau sint ei insisi fosti copii agresati."Unii parinti au probleme in a-si planifica evenimentele importante din viata: casatoria, nasterea copiilor, serviciul, ceea ce ii predispune la a agresa sau a neglija. Alti parinti au asteptari nerealiste cu privire la copilul lor si, cind acesta nu se ridica la inaltimea pretentiilor lor, parintii il pedepsesc fara rost. Abuzul de alcool creste si el riscul agresarii si neglijarii copiilor. O forma particulara de abuz este asistarea copilului la certurile si bataile dintre parinti. Chiar daca ei nu sint implicati direct, efectul a ceea ce vad sau aud este puternic perturbator si creeaza confuzie si nesiguranta", considera psihologul Florentina Cotoiu.Caracteristicile culturale ale zonei constituie o alta cauza a abuzarii copilului. Multi parinti nu-si dau seama ca a lovi sau a injura copilul este daunator pentru dezvoltarea acestuia. La aceasta se adauga si faptul ca mama, cea care ocroteste, este mai putin puternica si are drepturi mai putine in familie, comparativ cu tatal, care are adesea putere discretionara asupra celorlalti, mai ales daca mama este si casnica. De cele mai multe ori, violenta asupra copiilor este insotita sau se combina cu violenta asupra mamei sau asupra bunicilor, adica a persoanelor “slabe” din familie.Abia pe locul trei s-ar situa saracia. "Am intilnit parinti nevoiasi, (adesea ei insisi bolnavi si neputinciosi) care se purtau admirabil cu copiii lor, cu instincte parentale care suplineau si lipsurile materiale si lipsa unei educatii academice. Este adevarat, insa, ca multi dintre copiii agresati fizic si sexual provin din familii defavorizate economic si implicit, educational. Putem spune ca micutii batuti au familii sarace si neinstruite, pe cind cei abuzati emotional sau neglijati afectiv provin mai ales din familii instarite si cu oarece educatie", ne-a relatat Florentina Cotoiu.Un alt factor de risc il constituie monoparentalitatea si familia reconstituita (mama sau, cel mai adesea, tatal vitreg). Din dorinta de a nu-si pierde partenerul, unele mame (putine, din fericire) “inchid ochii” la agresiunile partenerilor lor asupra copiilor (si uneori si asupra lor). In aceasta sfera au loc si cele mai numeroase agresiuni sexuale.Agresivitatea parintelui nu se mosteneste intotdeaunaSe spune ca violenta atrage violenta, ca un parinte agresor este un fost copil agresat. Acest lucru este partial adevarat. Nu toti copiii care au fost batuti, jigniti sau neglijati aleg sa se comporte astfel in viata adulta. Unii dintre ei, in functie si de structura de personalitate, si de nivelul de instructie sau de mediul in care ajung sa se desfasoare, devin militanti ai atitudinii calme, calde si ferme, securizante, in educatie. Altii, este adevarat, devin agresori ai partenerului si copiilor.Exista insa si adulti care au avut o copilarie calma, buna, normala si care devin agresori. Specialistii considera ca, in aceste cazuri, este cel mai adesea vorba despre afectiuni psihiatrice ale parintelui (sau parintilor).Masuri antiabuz, pentru cei mari"Principala masura antiabuz asupra copiilor este educarea parintilor asupra dezvoltarii celor mici, stimularea intelegerii copiilor si a etapelor lor de dezvoltare si, de ce nu, intelegerea propriei copilarii, in vederea adoptarii celor mai bune atitudini fata de propriul copil", considera Florentina Cotoiu.De asemenea, dezvoltarea unor servicii si programe pentru cei defavorizati economic, care sa ofere in special instruire, informare, consiliere si, in masura posibilitatilor, sprijin economic, ar rezolva, probabil, o parte din probleme.Costurile de ingrijire ale copiilor cu daune fizice si psihice sint mult mai mari decit cele care ar putea fi alocate preventiei, mai ales ca prevenirea este pe termen scurt (raportat la nevoile unui individ) pe cind ingrijirea ar putea fi necesara toata viata. Intelegerea faptului ca lovirea, amenintarea, injuratura, jignirea, terfelirea demnitatii copilului, lipsa afectiunii si a intelegerii, pretentiile care depasesc posibilitatile copilului, neglijarea nevoilor de hrana, sanatate si adapost, pedepsele excesive, izolarea, lipsirea de educatie etc., de catre parinti, indiferent de contextul cultural in care s-au format sau de nivelul de instructie la care au avut acces sau de citi bani au sau n-au in buzunar, inseamna abuz asupra propriului copil este cheia de bolta a formarii unei generatii sanatoase.Statisticile realizate de specialisti arata ca peste 70% dintre copiii loviti de mama isi pierd increderea in sine, peste 35% dintre copii devin agresivi dupa un singur act violent al mamei, 80% dintre barbatii violenti provin din familii agresive. Telefonul Copilului: 983Legea nr. 272/2004, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2005, isi face simtite deja efectele, parintii fiind responsabilizati in ceea ce priveste cresterea si ingrijirea copiilor. Astfel, a fost creat un cadru legislativ potrivit caruia parintii raspund (chiar si penal) pentru actele de agresiune exercitate asupra copiilor. Asa ca bataia "cea rupta din rai" devine motiv de decadere a agresorului din drepturile parintesti.Demn de remarcat este faptul ca unii dintre copiii abuzati fizic de parinti au avut curajul sa sesizeze DGASPC, la Telefonul Copilului (983 sau 0800 8 200 200), lucru care demonstreaza ca si micutii incep sa isi cunoasca drepturile.




Categorie articol: 

Comentarii