Peste 2.100 de gospodarii cu 6.550 de suflete. 21.500 capete de animale (bovine, ovine, caprine, cabaline si porcine) si 77.000 de pasari. Asa arata in cifre Viziru, cea mai mare comuna a judetului. De ani buni, insa, vizirenii se confrunta cu o mare problema. Nici una din fintinile din interiorul satului nu mai are apa potabila, oameni si animale stingindu-si setea cu apa adusa din 4-5 fintini aflate la margini de sat, la care, zilnic, se formeaza cozi interminabile. De 17 ani ei cer cu disperare ajutor, mai ales ca din aceasta cauza copiii li s-au imbolnavit, animalele le-au murit. Acum autoritatile locale au reusit sa realizeze un proiect de aductiune a apei potabile, au finalizat documentatia, au obtinut toate avizele si autorizatiile necesare. Se stie clar ca acest proiect va costa 80 miliarde de lei si va insemna apa curata si sanatoasa pentru 4 sate: Unirea, Valea Cinepii, Lanurile si Viziru. Banii promisi prin Ordonanta nr. 7/2006, privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, insa, nu au ajuns. Cetatenii se tem ca, pe criterii politice (primarul lor e membru PSD), vor fi dati la o parte, si inca un mandat va trece fara ca problema sa fie rezolvata. Iar cum se pierde o finantare, vizirenii stiu, in urma cu 2 ani ei au ratat "la milimetru" un proiect "Sapard".
"Tot ce tine de noi, autoritati locale, am finalizat"
"Viziru e cea mai mare comuna din judet, si are probleme cu apa de foarte multa vreme. Avem cazuri de copii imbolnaviti din cauza calitatii apei, avem animale moarte, nu exagerez. Am spus si autoritatilor de la Braila, si parlamentarilor de Braila, sint cazuri concrete, nu e de gluma. De la cele 4 fintini cara lumea cu butoaie, cu bidoane, cu caruta, caruciorul, cu masina. Este un calvar, se asteapta la rind si cite doua ore. Din fintinile din sat nu putem folosi apa nici la spalat, nici la mincare, nici la adapat animalele, la nimic. Mai udam gradinile, dar legumele ies patate. Nu stiu ce sa spun vizavi de pericolul pe care il reprezinta pentru sanatate, cred ca ne apara Dumnezeu. Este amara, salcie, rea la gust. Nu ai cum sa o bei, iar daca esti obligat sa faci lucrul acesta, pina dimineata nu mai rezisti. Incep crampele la stomac, senzatii de voma, diaree, e jale. Noi luptam de ani de zile, am facut studii, dar pe teritoriul comunei noastre nu exista apa care sa indeplineasca normele. Ar fi fost ceva in dreptul spitalului, dar debitul era foarte mic. Singura noastra sansa a fost Unirea, realizarea unui proiect comun cu ei. Vechea conducere a comunei a incercat si un proiect "Sapard", dar din dosarul comunei Unirea a lipsit o aprobare si a fost respins la Constanta. Acum insa, conform Ordonantei nr. 7, ni s-au repartizat 38 de miliarde de lei noua, si comunei Unirea, alte 38. Din aceste sume ni s-au dat deja cite aproape 1,5 miliarde de lei pentru proiect. Am facut proiectul, am obtinut avizele, autorizatiile, tot ce tine de noi, autoritati locale, am finalizat. Avem dosare intregi gata intocmite, mai avem nevoie doar de bani. Guvernul trebuie doar sa ne dea bani pentru inceperea lucrarilor. Se intirzie prea mult insa", a precizat primarul comunei Viziru, Victor Doaga.
Proiectul la care face referire Doaga inseamna realizarea unei retele de apa potabila, de 12 km, cu alimentare din conducta Gropeni - Ianca - Faurei. Pe total, la suma stabilita de Guvern, 76 miliarde de lei, proiectul mai inseamna cite o contributie proprie a fiecarei primarii de cite 2 % si alte citeva sute de milioane cheltuieli neeligibile. In total, circa 80 miliarde de lei.
Continutul de fecale este de 120 de ori mai mare decit limita admisa
In urma cu trei ani, in urma deselor sesizari primite din partea locuitorilor satului Viziru, redactorii "Obiectiv" au declansat o
ancheta. Am ales trei fintini, situate la mare departare una de alta.
Prima proba a fost recoltata din fintina recomandata de sateni ca
avind cea mai buna apa din zona, respectiv fintina "lui Grigoras",
situata in afara satului la peste 2 km, pe soseaua spre Insuratei.
Cea de a doua proba a fost din fintina familiei Ciuperca, aleasa
pentru ca are cea mai amara apa din sat. "Nici macar un ceai nu se poate prepara din ea. Am sapat-o in curtea in care am animalele pentru a-mi veni mai usor, dar nu o pot folosi la nimic", ne-a spus, atunci, Ciuperca. Cea de a treia a fost fintina din gradina familiei Copae, amplasata la intrarea in curte, foarte departe de zona grajdurilor.
Probele au fost analizate in laboratorul RA "APA" Braila, iar
rezultatele au fost de-a dreptul uimitoare. Contrar tuturor
asteptarilor, in nici una din fintini nu au fost depistate depasiri ale
limitelor maxime impuse de STAS pentru continutul de amoniac,
nitriti si nitrati. In schimb, in toate cele trei fintini apa era foarte dura, 68 la Grigoras, 196 la Ciuperca si 170 la Copae, fata de o limita minima conform STAS de 5. In rest, din punct de vedere chimic, pentru fintina "lui Grigoras" totul se incadra in limitele normale pentru apele netratate din puturi si fintini. Pentru fintinile din interiorul satului s-a mai depistat un continut exagerat de calciu, 552 mg/litru, la Ciuperca, si 372 mg/litru, la Copae, fata de o limita maxima de 180 si, cu totul inexplicabil, un continut exagerat de cloruri, 993 mg/l la Ciuperca si 1.028 mg/l, la Copae, fata de o limita maxima admisa de 250. In cazul clorurilor, un asemenea continut, au sustinut specialistii, nu poate fi determinat decit de contaminarea cu urina animala sau umana.
Rezultatele examenului bacteriologic insa au dat verdictul final: in
toate cele trei fintini, inclusiv in cea amplasata la 2 km de vatra
satului, au fost depistati 240 streptococi fecali/100 cm cubi, fata de
o limita maxima admisa de 2, rezultat ce, conform specialistilor, nu
poate fi explicat decit prin contaminarea apelor subterane cu fecale
sau dejectii animaliere. Faptul ca limita admisa a fost depasita de
120 de ori, a demonstrat fie ca localitatea este amplasata pe o
gramada imensa de gunoi, fie ca cetatenii nu dau doi bani pe igiena
si protectia mediului. In concluzie, pentru toate cele trei probe,
rezultatul final a fost acelasi, si din partea chimistilor si a biologilor:
necorespunzatoare - interzis pentru consum.
"Tot ce tine de noi, autoritati locale, am finalizat"
"Viziru e cea mai mare comuna din judet, si are probleme cu apa de foarte multa vreme. Avem cazuri de copii imbolnaviti din cauza calitatii apei, avem animale moarte, nu exagerez. Am spus si autoritatilor de la Braila, si parlamentarilor de Braila, sint cazuri concrete, nu e de gluma. De la cele 4 fintini cara lumea cu butoaie, cu bidoane, cu caruta, caruciorul, cu masina. Este un calvar, se asteapta la rind si cite doua ore. Din fintinile din sat nu putem folosi apa nici la spalat, nici la mincare, nici la adapat animalele, la nimic. Mai udam gradinile, dar legumele ies patate. Nu stiu ce sa spun vizavi de pericolul pe care il reprezinta pentru sanatate, cred ca ne apara Dumnezeu. Este amara, salcie, rea la gust. Nu ai cum sa o bei, iar daca esti obligat sa faci lucrul acesta, pina dimineata nu mai rezisti. Incep crampele la stomac, senzatii de voma, diaree, e jale. Noi luptam de ani de zile, am facut studii, dar pe teritoriul comunei noastre nu exista apa care sa indeplineasca normele. Ar fi fost ceva in dreptul spitalului, dar debitul era foarte mic. Singura noastra sansa a fost Unirea, realizarea unui proiect comun cu ei. Vechea conducere a comunei a incercat si un proiect "Sapard", dar din dosarul comunei Unirea a lipsit o aprobare si a fost respins la Constanta. Acum insa, conform Ordonantei nr. 7, ni s-au repartizat 38 de miliarde de lei noua, si comunei Unirea, alte 38. Din aceste sume ni s-au dat deja cite aproape 1,5 miliarde de lei pentru proiect. Am facut proiectul, am obtinut avizele, autorizatiile, tot ce tine de noi, autoritati locale, am finalizat. Avem dosare intregi gata intocmite, mai avem nevoie doar de bani. Guvernul trebuie doar sa ne dea bani pentru inceperea lucrarilor. Se intirzie prea mult insa", a precizat primarul comunei Viziru, Victor Doaga.
Proiectul la care face referire Doaga inseamna realizarea unei retele de apa potabila, de 12 km, cu alimentare din conducta Gropeni - Ianca - Faurei. Pe total, la suma stabilita de Guvern, 76 miliarde de lei, proiectul mai inseamna cite o contributie proprie a fiecarei primarii de cite 2 % si alte citeva sute de milioane cheltuieli neeligibile. In total, circa 80 miliarde de lei.
Continutul de fecale este de 120 de ori mai mare decit limita admisa
In urma cu trei ani, in urma deselor sesizari primite din partea locuitorilor satului Viziru, redactorii "Obiectiv" au declansat o
ancheta. Am ales trei fintini, situate la mare departare una de alta.
Prima proba a fost recoltata din fintina recomandata de sateni ca
avind cea mai buna apa din zona, respectiv fintina "lui Grigoras",
situata in afara satului la peste 2 km, pe soseaua spre Insuratei.
Cea de a doua proba a fost din fintina familiei Ciuperca, aleasa
pentru ca are cea mai amara apa din sat. "Nici macar un ceai nu se poate prepara din ea. Am sapat-o in curtea in care am animalele pentru a-mi veni mai usor, dar nu o pot folosi la nimic", ne-a spus, atunci, Ciuperca. Cea de a treia a fost fintina din gradina familiei Copae, amplasata la intrarea in curte, foarte departe de zona grajdurilor.
Probele au fost analizate in laboratorul RA "APA" Braila, iar
rezultatele au fost de-a dreptul uimitoare. Contrar tuturor
asteptarilor, in nici una din fintini nu au fost depistate depasiri ale
limitelor maxime impuse de STAS pentru continutul de amoniac,
nitriti si nitrati. In schimb, in toate cele trei fintini apa era foarte dura, 68 la Grigoras, 196 la Ciuperca si 170 la Copae, fata de o limita minima conform STAS de 5. In rest, din punct de vedere chimic, pentru fintina "lui Grigoras" totul se incadra in limitele normale pentru apele netratate din puturi si fintini. Pentru fintinile din interiorul satului s-a mai depistat un continut exagerat de calciu, 552 mg/litru, la Ciuperca, si 372 mg/litru, la Copae, fata de o limita maxima de 180 si, cu totul inexplicabil, un continut exagerat de cloruri, 993 mg/l la Ciuperca si 1.028 mg/l, la Copae, fata de o limita maxima admisa de 250. In cazul clorurilor, un asemenea continut, au sustinut specialistii, nu poate fi determinat decit de contaminarea cu urina animala sau umana.
Rezultatele examenului bacteriologic insa au dat verdictul final: in
toate cele trei fintini, inclusiv in cea amplasata la 2 km de vatra
satului, au fost depistati 240 streptococi fecali/100 cm cubi, fata de
o limita maxima admisa de 2, rezultat ce, conform specialistilor, nu
poate fi explicat decit prin contaminarea apelor subterane cu fecale
sau dejectii animaliere. Faptul ca limita admisa a fost depasita de
120 de ori, a demonstrat fie ca localitatea este amplasata pe o
gramada imensa de gunoi, fie ca cetatenii nu dau doi bani pe igiena
si protectia mediului. In concluzie, pentru toate cele trei probe,
rezultatul final a fost acelasi, si din partea chimistilor si a biologilor:
necorespunzatoare - interzis pentru consum.
