Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Vietasi la psihiatrie

Abandonati de familie si uitati de societate, unii dintre bolnavii internati la Spitalul de Psihiatrie sint practic adoptati de aceasta unitate spitaliceasca. In sectiile acestui spital sint pacienti care nu stiu cum se numesc sau unde s-au nascut, nu-si cunosc parintii sau rudele apropiate, iar conducerea spitalului s-a ingrijit atit de obtinerea actelor lor de identitate, cit si de alte documente care pot dovedi existenta acestor persoane. Daca asistatii de la caminul-spital din Baraganul, de exemplu, au in actele de identitate, ca loc al nasterii, aceasta locatie, unii dintre pacientii Spitalului de Psihiatrie isi pot declara domiciliul in unitatea spitaliceasca, pentru ca, practic, locuiesc in spital de cind se stiu; este cazul bolnavilor cronici, uitati de familie si apartinatori si care, uneori isi gasesc sfirsitul in spital, punindu-si capat zilelor.

55 de pacienti sint de peste 20 de ani in spital

De la un an la altul, numarul persoanelor cu afectiuni psihice este in continua crestere, in timp ce numarul redus al medicilor de specialitate isi pune amprenta asupra activitatii din sectiile spitalului. De altfel, sectia de boli cronice de la Chercea reprezinta o adevarata povara pentru Spitalul de Psihiatrie, pentru ca in locatia respectiva sint internati practic pe viata bolnavii. Acest lucru este valabil in toate spitalele de psihiatrie din tara, dar, in momentul de fata, nu exista solutii de rezolvare a unor situatii de acest gen, pentru ca bolnavii sint prea periculosi pentru a locui in asezaminte sociale sau in familie, iar pe de alta parte, afectiunile lor insumeaza mult prea multe zile de spitalizare pentru a fi cazati intr-o sectie de boli cronice. In acest interval de timp, familia sau apartinatorii legali ridica toate drepturile celor internati, iar acestia ramin "depozitati" in saloanele unei unitati spitalicesti care trebuie sa respecte legislatia sanitara si un numar de personal aferent pentru numarul de paturi existent.
Dr. Eduard Drima, director-medical al unitatii, apreciaza ca, dupa 1989, numarul persoanelor care necesita control sau internare pentru afectiuni psihiatrice a crescut, dar cu acelasi numar de medici si acelasi numar de paturi nu se poate face fata solicitarilor. Practic, la nivelul judetului Braila, cele 220 de paturi - cit are acest spital - reprezinta foarte putin, daca tinem cont de faptul ca morbiditatea psihiatrica este de 4720 la suta de mii de locuitori, iar factorii care conduc la declansarea afectiunilor psihice sint atit de natura sociala, cit si economici.
Acest aspect este avut in vedere si de noua echipa manageriala a unitatii spitalicesti, care incearca sa obtina statutul corect al sectiei din Chercea, care nu este sub nici o forma o sectie de boli cronice, pentru ca aceasta presupune un numar de maximum 60 zile de spitalizare, iar la Chercea sint 55 de bolnavi spitalizati de peste 20 de ani, dintre care, unii sint institutionalizati din 1970.
Sint bolnavi stigmatizati pe viata de boala psihica, pacienti care reprezinta adevarate cazuri sociale, dar care nu pot fi internati in unitatile sociale, camine etc., datorita agresivitatii pe care o manifesta fata de cei din jur. Dupa ce au trait o viata in sectia de boli cronice, acesti pacienti nu pot fi internati intr-un camin de batrini, de exemplu, pentru ca, oricind pot sari la gitul celorlalti, punindu-le viata in pericol. Pe de alta parte, pentru spital, aceasta sectie de boli cronice reprezinta o adevarata problema, pentru ca nu sint suficienti medici pentru a face fata solicitarilor, iar unitatea trebuie sa respecte anumiti parametri si indicatori de functionare, cit si legislatia in vigoare a spitalelor. "Noi nu putem tine la Chercea 20 de supraveghetori, de exemplu, pentru ca exista niste norme in acest sens si, oficial, la o sectie de boli cronice, pacientii pleaca din spital dupa 60 de zile de la internare; dar acolo, majoritatea pacientilor sint cazuri sociale, care stau in spital pe viata. Cei mai multi dintre pacienti nu sint asigurati, pentru ca, de regula, bolnavii ajung in acest spital in urma unor situatii conflictuale, cind nu mai au un loc de munca, nu mai au casa, familie etc., sint persoane marginalizate social", ne-a spus Constantin Gheonea, directorul de ingrijiri al unitatii.

Jumatate dintre pacientii de la psihiatrie-cronici sint "vietasi", dar familia le ridica toate drepturile legale

Desi in spital ar trebui sa fie tinuti pacientii doar pe durata cit sint probleme medicale, exista bolnavi care sint lasati in sectiile de psihiatrie cu anii de catre apartinatori. Intre timp, familia sau rudele care ridica pensia sau alte ajutoare pentru bolnavii internati, de cele mai multe ori "uita" pur si simplu de acestia si nici macar nu trec o data la citeva luni sa vada cum se mai simt sau daca au nevoie de ceva. Dupa cum am aflat de la managerul unitatii spitalicesti, au existat si situatii cind rudele celor internati la sectia de boli cronice nu numai ca nu se intereseaza de cei bolnavi, dar solicita chiar adeverinte din care sa rezulte ca acestia sint internati in spital definitiv, pina la sfirsitul vietii.
"O parte dintre pacientii internati au rude sau pe cite cineva care detine custodia lor, care le reprezinta interesele dar, in aceasta situatie le iau doar banii, iar spitalul are practic grija de acesti bolnavi. Nu cred ca este corect ca o anumita persoana sa beneficieze de banii acestor persoane fara sa aiba nici o responsabilitate, iar ele sa fie tinute in spital", a precizat Florentin Craciun. De aceeasi parere este si directorul de ingrijiri al unitatii, care ne-a spus ca la jumatate din numarul celor 140 de pacienti internati in sectia de boli cronice de la Chercea componenta sociala primeaza asupra celei medicale, in sensul ca, pe linga afectiunea psihica, pacientii sint doboriti de problemele cu care se confrunta. Astfel, la sectia de la Chercea sint 55 de pacienti transferati de la fostul spital de psihiatrie de la Urleasca, in anii 1991-1992 si 35 de pacienti ai spitalului de specialitate din Braila, dar unii dintre fostii pacienti de la Urleasca sint institutionalizati de peste 30 de ani. Desi nu este vorba de un asezamint social, ci de o sectie de spital, multi dintre apartinatorii pacientilor de la Psihiatrie-cronici nu inteleg aspectul moral al calitatii lor de beneficiari ai tuturor bunurilor celor bolnavi, iar legea chiar nu ii obliga sa aiba nici un fel de responsabilitati fata de sarmanii suferinzi pe care, practic, i-au aruncat dupa gratiile unui spital de psihiatrie pentru tot restul vietii.

Ultima evadare
Strangulata cu minecile camasii de noapte

Ultimul caz de sinucidere la Spitalul de Psihiatrie s-a inregistrat luna trecuta. La sectia de boli cronice, o pacienta a reusit sa-si puna capat zilelor dupa mai multe incercari esuate. Protagonista nefericitei intimplari suferea de schizofrenie paranoida si avea repetate internari la Psihiatrie din anul 2002, iar in urma cu trei ani a devenit pacienta sectiei de boli cronice adulti din cartierul Chercea. A fost internata in spital de cel putin 8 ori, cu doua tentative de suicid, iar din 2004 era la sectia din Chercea; trecuse prin comisia de expertiza-medico-legala, care a stabilit diagnosticul, cu tulburari agresive si tentative de suicid, reactii brutale si violente la adresa celor din jur. In noaptea de 20/21 mai, mai exact la primele ore ale zilei de 21mai, pe la ora 2.00, Maria P., de 42 ani, s-a strangulat: a rupt minecile camasii de noapte, le-a innodat, si-a facut un lat pe care si l-a pus in jurul gitului si a strins cu putere cu ambele miini la acelasi nivel, fara sa se ridice sau sa se agate de ceva. Dorinta ei de a se omori a fost atit de mare, incit a strins cit a putut, din pozitia sezind, pina a murit. A fost descoperita de asistenti cu miinile inclestate pe acel lat dupa citeva minute, cind s-a si incercat resuscitarea; manevrele de resuscitare au esuat si a fost anuntata Politia, iar cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicina Legala. Despre rezultatul anchetei interne care a urmat acestui incident, Florentin Craciun, managerul Spitalului de Psihiatrie "Sfintul Pantelimon", ne-a spus ca din verificarile efectuate in acest sens a reiesit ca echipa de garda nu poate fi pedepsita, pentru ca fiecare dintre asistentii si supraveghetorii care au lucrat in acea noapte si-a facut datoria, iar incidentul s-a petrecut intr-un timp relativ scurt, in citeva minute, cind personalul de serviciu administra tratamentul celorlalti bolnavi.




Categorie articol: 

Comentarii