Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

VIDEO: CJP Brăila a picat testul ministrului Muncii. Explicaţiile lui Rîndunică

• în data de 30 decembrie ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a publicat un filmuleţ în care dă telefoane “surpriză” la Casele Judeţene de Pensii din teritoriu, în perioada dinaintea Crăciunului, fără a le spune angajaţilor cine este • ministrul a dorit să vadă ce şanse ar avea un român oarecare să fie deservit de angajaţii Caselor într-o asemenea zi • din 41 de instituţii, doar 12 au răspuns la telefon, iar printre cele care au răspuns, dar i-au dat “cu flit” ministrului, se numără şi Brăila • întrebat despre acest episod, directorul CJP Brăila, Adrian Rîndunică, a afirmat că el era în concediu medical la vremea respectivă şi că probabil angajatul de la Serviciul de Comunicare nu se afla în birou când i s-a făcut legătura telefonică, astfel că nu a putut răspunde

 

Situaţie penibilă la Casa Judeţeană de Pensii Brăila după ce angajaţii i-au cam închis telefonul în nas ministrului Municii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, fără să ştie cu cine stau de vorbă. Noul ministru a dorit să facă un test în perioada zilelor lucrătoare dinaintea Crăciunului, iar rezultatul a fost publicat în data de 30 decembrie 2019. Aceasta a dorit să vadă ce şanse ar avea un român oarecare să beneficieze de serviciile oferite de Casele de Pensii din teritoriu într-o asemenea zi. Ei bine, rezultatul a fost cât se poate de dezamăgitor, după cum reiese chiar din filmarea postată de ministru pe pagina sa de Facebook. Din 41 de Case Judeţene de Pensii doar 12 au răspuns la telefon, iar la Brăila situaţia chiar i-a atras atenţia ministrului. Mai exact, o angajată a răspuns la telefon, însă până când să afle ce problemă avea persoana de la capătul celălalt al liniei (neştiind, desigur, că este vorba despre ministru), a decis să o întrerupă şi să îi facă legătura către un număr unde, după o perioadă destul de lungă de aşteptare, apelul a fost întrerupt brusc. Pe filmare se vede foarte clar cum ministrul roagă subalternii să noteze această situaţie.

Ulterior, ministrul Muncii a făcut şi un comentariu despre tot acest episod, pentru a însoţi filmarea din momentul testului “surpriză”.

“De la pensionar la membru al familiei unei persoane în vârstă, Ministru sau cetăţean, Casele Judeţene de Pensii trebuie să răspundă tuturor la telefon. Am făcut, în zilele lucrătoare dinainte de Crăciun, un simplu test. Am telefonat fiecărei Case Judeţene/locale (pentru Bucureşti) de Pensii. Iată doar 10 apeluri în filmarea de mai jos. Am vrut să am propria opinie, în completarea experienţelor pensionarilor care mi-au trimis mesaje pe această temă. Sunt probleme şi cu modul în care se vorbeşte pensionarilor care ajung la Casele de Pensii. În 2 săptămâni, lucrurile se vor schimba. La nivelul ţării, din 41 de Case Judeţene de Pensii apelate, doar 12 au răspuns la telefon. Am avut şi surprize plăcute, inclusiv Case judeţene care preiau cereri şi documente online. Şi un sector al Municipiului Bucureşti lucrează deja în online. Deci, se poate! Voi discuta fiecare caz la prima videoconferinţă cu reprezentanţii Caselor, organizată la începutul anului”, a promis Violeta Alexandru.

 

Ce răspuns a oferit directorul CJP Brăila, Adrian Rîndunică

 

Contactat de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” pentru a vedea cum comentează testul realizat de ministrul Muncii, dar şi în ideea obţinerii unor explicaţii privind modul în care s-a derulat episodul apelului Vioricăi Alexandru la Casa Judeţeană de Pensii Brăila, directorul Adrian Rîndunică a precizat că în perioada respectivă se afla în concediu medical. Acesta nu a oferit multe detalii, însă a punctat că a avut o operaţie ceva mai delicată, aşa că nu se afla în instituiţie când s-a petrecut evenimentul.

“Eu am fost operat. Am fost în concediu medical atunci. Din câte am înţeles, doamna ministru ar fi sunat pe data de 24 decembrie. Dar i-a răspuns de la Casa Judeţeană de Pensii Brăila. Probabil că i-a făcut legătura, sau a încercat să îi facă legătură, dar avem o singură doamnă la comunicare care ar fi trebuit să răspundă şi... acum nu ştiu... nu era în birou, probabil. Nu ştiu unde era, poate la toaletă. După ce i-a răspuns, având în vedere că a fost o întrebare tehnică sau că în acea direcţie ducea întrebarea doamna ministru, a făcut legătura către direcţia de specialitate. Către serviciul de comunicare, de altfel, ca să poată să preia problema. Doar că, având o singură persoană acolo, probabil că nu era în birou în momentul respectiv”, a scăldat-o Rîndunică.

Acesta a precizat că au fost mai multe episoade de acest gen când persoane au sunat şi au adresat întrebări personalului, chiar dacă niciun telefon nu a fost oficial, prin urmare ar fi putut fi vorba tot despre astfel de teste. Întrebat dacă a fost contactat ulterior de către ministru, Rîndunică a punctat că nici el, nici directorul adjunct, Sorin Enache (cel care preluase comanda instituţiei în perioada cât PSD-istul s-a aflat în concediu medical), nu a primit vreun telefon de la nivelul ministerului.

Cât despre vreo încercare de a telefona la rândul său şi de a lămuri episodul, Rîndunică a afirmat: “Am discutat ulterior la Casa de Pensii. Colegii de la Casa Naţională de Pensii nu au avut neapărat cunoştinţă de această chestiune făcută de doamna ministru. A fost decizia dumneaei să sune le Casele Judeţene de Pensii”.

Rîndunică a mai adăugat că au fost mai multe astfel de situaţii în ţară, însă din punctul său de vedere la Brăila nu sunt astfel de probleme în general.

 

Ce salarii au avut în 2019 cei care se ocupă de pensionarii brăileni la Casa Judeţeană de Pensii

 

Dacă v-aţi întrebat vreodată cam la ce nivel salarial trebuie să ne raportăm atunci când vine vorba de angajaţii Caselor Judeţene de Pensii, ei bine, la unul destul de generos. Informaţii pe care le putem afla direct de pe site-ul Casei Judeţene de Pensii Brăila. Practic, ultima raportare privind nivelul salarial postată se referă la data de 30 septembrie 2019. Astfel, potrivit documentului respectiv, directorul executiv are un salariu de bază brut de 9.923 lei, la care se mai adaugă un spor de titlu de doctor cf. de 950 lei, dar şi un spor de 1.486 lei pentru condiţii vătămătoare. Directorul executiv adjunct are 9.142 lei (brut) la care se adaugă 1.347 lei spor condiţii vătămătoare. De asemenea, un şef serviciu are 9.052 lei (brut) cu un spor de 1.358 lei. Un manager public superior gradaţia 4 are în cadrul CJP Brăila 10.361 lei (brut), plus un spor viză CFP cf. în baza Legii 153/2017, de 755 lei şi încă unul de condiţii vătămătoare de 1.461 lei. Un auditor superior gradaţia 5 are 6.722 lei, cu un spor de condiţii vătămătoare de 956 lei. De asemenea consilierii juridici, experţii superiori cu gradaţia 3, 4 şi 5 au între 6.800 lei (brut) şi 4.800 lei (brut), la care se adăuga din nou spor pentru condiţii vătămătoare. Un referent superior are 3.886 lei (brut), un consilier IA - 5.374 lei (brut), un medic primar gradaţie 5 - 15.256 lei plus un spor pentru condiţii vătămătoare de 2.289 lei, în timp ce un asistent medical principal gradaţia 4 avea 4.740 lei, după cum se precizează în documentul privind lefurile lunare brute ale angajaţilor CJP Brăila pentru anul trecut.

 




Categorie articol: 

Comentarii