Adoptarea Legii Lustraţiei vizează câteva nume sonore ale politicii brăilene contemporane, printre care primarul oraşului, Aurel Simionescu, senatorul social-democrat Ion Rotaru şi senatorul liberal Constantin Cibu. După expirarea mandatului lor, aceştia nu vor mai putea accede şi exercita funcţii şi demnităţi publice timp de 5 ani de zile. După o tergiversare de aproape o jumătate de deceniu, timp în care readucerea ei în discuţie a aprins de fiecare dată spiritele, stârnind valuri de antipatii în rândul foştilor membri ai aparatului politic decizional al PCR, Legea Lustraţiei a fost adoptată ieri, prin vot nominal, cu 203 voturi favorabile, 40 împotrivă şi 12 abţineri. După cum era de aşteptat, primii care au sărit ca loviţi de fulger au fost social-democraţii (partidul cu cea mai mare pondere de lustrabili), aceştia anunţând, cu surlele şi trâmbiţele caracteristice, că sunt împotriva proiectului şi că vor ataca actul normativ la Curtea Constituţională.
Cine va fi lustrat?
Concret, persoanele care intră la categoria elementelor lustrabile sunt acelea care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru acestea în următoarele structuri ale puterii roşii: PMR, PCR, UTC, UASCR, deputaţii din Marea Adunare Naţională, membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti, membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, conducătorii instituţiilor de presă sau ai aparatului de propagandă PCR-ist, directorii de editură cu aceeaşi orientare, persoanele din învăţământul de partid, cei din rândul Securităţii sau colaboratorii acesteia care au făcut poliţie politică, magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist, comandanţii din Inspectoratele Generale de Miliţie - inclusiv până la nivelul şefilor de post -, şefii misiunilor diplomatice şi consulare.
Toţi cei din aceste categorii nu vor putea fi aleşi sau numiţi pentru demnităţi şi funcţii publice pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la intrarea în vigoare a legii. Care este calupul de funcţii banate? Cea de preşedinte al ţării, de senator, de deputat, de membru al CSM, de consilieri locali şi judeţeni, de consilieri prezidenţiali sau de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, de membri ai Guvernului, de judecători ai Curţii Constituţionale, de Avocat al Poporului, de membru în CA sau AGA ale regiilor şi companiilor naţionale sau în conducerea executivă a BNR ori a băncilor din sistemul bancar de stat, de preşedinte sau vicepreşedinte al ICCJ, de procurori generali, de membri în conducerea ANI.
Astfel, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Lustraţiei, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică vor trebui să depună la instituţia în cadrul căreia prestează servicii o declaraţie olografă, pe proprie răspundere, în care să precizeze dacă se află în una din situaţiile prevăzute de lege.
Lustrabilul Simionescu
În cursul după-amiezii de ieri i-am contactat telefonic pe Aurel Simionescu, Ion Rotaru şi Constantin Cibu - trei dintre cele mai notorii nume de pe scena politică brăileană, care au deţinut funcţii în perioada comunistă -, pentru a afla opinia acestora despre prospăt adoptata Lege a Lustraţiei. Mai exact: dacă înainte de aprobarea acesteia luaseră în calcul ca, la finele mandatelor, să candideze pentru noi funcţii şi demnităţi publice în aparatul politic al statului. Astfel, Aurel Simionescu, care în timpul "domniei" ceauşiste a prestat servicii politice în calitate de lider al UTC Brăila şi membru în CC al UTC (1985-1989), n-a părut în niciun fel afectat nici de adoptarea legii, nici de alte considerente de ordin emoţional, ci ne-a explicat relaxat că, într-adevăr, şi-ar mai fi dorit un mandat de primar, motivul fiind acela că ar fi vrut să ducă la bun sfârşit proiectele Primăriei, deoarece multe dintre ele au un termen de finalizare ce depăşeşte durata mandatului său. "Nu ştiu forma finală care a intrat la Camera Deputaţilor. Nu e vorba dacă mai vreau sau nu mai vreau. Dacă legea va rămâne în formatul acesta, e clar că nu se poate să mai candidez la viitoarele alegeri. Da, mi-aş fi dorit două mandate, pentru că aţi observat cum curg proiectele, multe dintre ele având o dată de finalizare care depăşeşte mandatul meu. Însă vom vedea cum va ieşi la final totul", a declarat Simionescu.
Lustrabilul Rotaru
În ce îl priveşte pe senatorul PSD de Brăila, Ion Rotaru, acesta nu a avut aceeaşi stare de spirit precum cea a edilului-şef, ci una total opusă. Senatorul ne-a explicat sobru, pe un ton scăzut, epuizat: "Nu luasem niciun fel de decizie. Nu am comentarii de făcut pe marginea acestei legi, pentru că sunt inutile. Legea este lege şi trebuie să o respectăm". Precizăm că, aşa cum reiese din biografia social-democratului, postată pe site-ul Senatului, Rotaru a deţinut între 1978 şi 1989 funcţii în Comitetul Judeţean al UTC şi în cel al PCR Brăila, adică a fost activist de partid.
Lustrabilul Cibu
Din nefericire, senatorul liberal Constantin Cibu nu a putut fi contactat. Telefonul a sunat şi iarăşi a sunat, dar liberalul nu a răspuns. Însă menţionăm că, în timpul urgiei ceauşiste, fostul lider al liberalilor brăileni a avut o activitate prodigioasă pe plaiurile progresului comunist. Între anii 1967 şi 1991, a activat ca director general la "Progresul" Brăila şi a deţinut funcţia de membru supleant în CC al PCR.
Aceştia, alături de fostul primar Lungu, au fost, dacă putem numi astfel, vârful aisbergului comunist la nivel local, dar acestui vârf i se alătură o întreagă pleiadă de primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni, care au servit partidul "conducătorului iubit", Nicolae Ceauşescu pe numele lui. Dintre aceştia, care se înscriu în categoria lustrabililor, îi amintim pe Alexandru Coadă, consilier local PSD Brăila, care a activat ca secretar al Comitetului Judeţean de Partid, însărcinat cu probleme organizatorice, primarul comunei Râmnicelu, Dumitru Vasilache - activist de propagandă - şi primarul din Vădeni, Stanca Coman - secretar de comitet de partid, până în 1989.
Legea Lustraţiei, o poveste cu happy-end
Iniţiată în 2005 de parlamentari ai PNL, Legea Lustraţiei a fost învăluită până ieri în clasicul parfum românesc al tergiversării, stând aproape 5 ani în sertarele Parlamentului. Povestea stă în felul următor: în 2006, Senatul a adoptat proiectul legii, după care a fost trimis la Camera Deputaţilor, aceasta fiind forul decizional în acest caz. Apoi, în noiembrie 2008, proiectul a intrat pe ordinea de zi, dar - ironie a sorţii! - a fost amânat din lipsă de cvorum. După care, în februarie 2009, a fost trimis la comisii pentru avizare şi abia pe 27 aprilie 2010 a intrat în linie dreaptă, pe ultima sută de metri, urgentată fiind, evident, de gesturi disperate şi extreme, cum a fost greva foamei asumată de Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie". Ceea ce mulţi se feresc să admită este rolul esenţial pe care Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, l-a jucat în promulgarea legii, ea fiind cea care a insistat pentru deblocarea şi introducerea ei pe ordinea de zi.
11 deputaţi PSD au votat pentru adoptarea Legii Lustraţiei
Lovitură de teatru în rândul trandafirilor roşii. Unsprezece deputaţi PSD au votat ieri în favoarea Legii Lustraţiei, printre aceştia numărându-se Manuela Mitrea, Rodica Nassar, Marian Săniuţă şi Victor Surdu.
Social-democraţii au avut păreri împărţite în privinţa Legii Lustraţiei. În timp ce 35 pesedişti au absentat de la lucrările de plen şi 40 au votat "împotrivă", 11 pesedişti s-au alăturat reprezentanţilor puterii, votând în favoarea legii. Alţi opt s-au abţinut. Cei 11 deputaţi PSD care au votat favorabil sunt: Antonella Marinescu, Matei Brătianu, Doina Burcău, Mircea Drăghici, Ciprian Luca, Manuela Mitrea, Rodica Nassar, Lucreţia Roşca, Marian Săniuţă, Victor Surdu şi Horia Teodorescu.
Printre social-democraţii care s-au opus adoptării Legii Lustraţiei s-au numărat Viorel Hrebenciuc, Iulian Iancu, Bogdan Niculescu Duvăz, Dan Mircea Popescu, conservatorii Sergiu Andon şi Bogdan Ciucă. O mare parte dintre liderii PSD au fost însă absenţi la vot: Victor Ponta, Adrian Năstase, Dan Nica, Nicolae Bănicioiu, Constantin Niţă, Aura Vasile. Şi de la PDL a lipsit vicepreşedintele Ioan Oltean. Per total, au absentat 79 de deputaţi.
