Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Victime colaterale

Tragedia familiei Chelaru de la Iasi a cutremurat o tara intreaga. Dupa ce Larisa, mezina familiei, a avut parte de o moarte violenta, tatal, Constantin, a ales sa se sinucida. Asta-i dreptate?, au izbucnit revoltati multi ieseni strinsi sa-l conduca pe ultimul drum pe acest tata nefericit care s-a spinzurat disperat ca Justitia nu i-a ostoit, macar in parte, setea de razbunare. Caci acesta-i adevarul! Constantin Chelaru voia razbunare pentru micuta lui copila, violata si ucisa in chip bestial de un vecin de bloc. Si oricit de cerebral ai fi, nu poti sa nu simti o imensa ura pentru acel adolescent care a fost in stare sa comita un act de o asemenea cruzime fata de un copil linga care a crescut. Gestul acelui tinar dezechilibrat psihic mai mult sau mai putin este atit de oripilant incit ratiunea nu-si mai gaseste locul, nici cind vine vorba despre soarta criminalului si a parintilor lui, dar nici cind vine vorba despre Justitie. Sincer, nu cred ca este cineva din afara sistemului judiciar care sa-i acorde circumstante atenuante. In fata instantelor de judecata insa, lucrurile sint privite altfel. In acest context, insasi virsta criminalului este un soi de circumstanta atenuanta. Si asta deoarece tinarul a savirsit fapta in timpul minoratului beneficiind astfel, din start, de injumatatirea pedepsei. Cind avocatul faptuitorului a incercat si schimbarea incadrarii juridice a faptei din omor cu cruzime, in omor simplu, tatal Larisei a cedat psihic. A clacat deoarece daca judecatorii vor admite cererea avocatului apararii, atunci tinarul criminal are posibilitatea sa iasa din inchisoare dupa doar citiva ani de detentie. Aceasta perspectiva a fost de nesuportat pentru tatal Larisei si l-a facut sa-si puna capat zilelor. Nu-i drept! Nu-i drept, oricit ar incerca avocati, procurori sau judecatori sa ne prezinte tot soiul de contraargumente. Nu-i drept, pentru ca ancheta politieneasca in acest caz a demarat cu stingul si s-a lungit prea mult. Chiar si acum se tot vorbeste ca tinarul criminal ar fi avut si un complice, dar nu se stie cine este. Nu-i drept, pentru ca procesul a fost privat de mult discutata celeritate despre care se tot vorbeste ca lipseste in "judecatile" romanesti. Vorbe, caci faptele se lasa asteptate, oricite presiuni fac ministrul Justitiei si oficialii europeni in acest domeniu atit de sensibil. Pentru cei neavizati celeritatea se refera la rapiditatea cu care se judeca o cauza, "lungirea" proceselor in Romania fiind o regula aproape generala. Nu-i drept, pentru ca si in procesul uciderii Larisei ca si in multe altele din tara noastra, victimele si drepturile lor par ca sint uitate mult prea usor. Si in categoria victimelor intra si apartinatorii - asa cum a fost si tatal Larisei - precum si toti cei care au avut de suferit intr-un fel sau altul, moral sau material, de pe urma infractiunilor comise. Toate aceste victime, dar si noi, ceilalti, care in decursul anilor a trebuit sa suportam din buzunarele noastre fraude uriase pentru care n-a platit nimeni, am fost cu totii marcati de gestul ultimativ al lui Constantin Chelaru. Ramine de vazut daca sacrificiul tatalui Larisei va fi interpretat ca atare si in verdictul instantei...




Categorie articol: 

Comentarii