Vestea proastă este că, în realitate, lucrurile n-au stat aşa. O altă veste proastă este că, în ciuda asigurărilor anterioare, premierul nu are de gând să mai schimbe ceva acum: salariile rămân în 2010, pentru mulţi dintre bugetari, mai mici decât anul trecut, a declarat, răspicat, zilele trecute, Emil Boc. A treia veste proastă este că cei afectaţi sunt cu precădere exact bugetarii care nu intrau în categoria "salariilor nesimţite".
Vestea cu adevărat proastă pentru angajaţii din sistemul de stat este că au fost minţiţi anul trecut, când li s-a vorbit despre salarizarea unică. Au fost păcăliţi în cel mai cinic mod cu putinţă, fix la capitolul la care îi doare cel mai tare: salariile. Adevărul li se spune abia acum, când nu se mai apropie nicio campanie electorală şi nu mai e cazul să-şi facă cineva griji că nu va mai fi votat.
Dacă bugetarii ar fi lucrat în sectorul privat, n-ar mai fi fost atât de creduli. La câte programe anti-criză a anunţat guvernul pentru stimularea mediului de afaceri, la câte măsuri de păstrare a locurilor de muncă a derulat Cabinetul Boc şi la câte proiecte de stimulare a angajărilor a vehiculat premierul, ai fi zis că în sectorul privat criza va trece ca o ploaie torenţială de vară. În realitate, a fost un adevărat taifun, care a luat cu el zeci de mii de firme, pe care le-a aruncat direct în faliment şi sute de mii de angajaţi, pe care i-a îngropat în şomaj. Toate "poeziile" recitate de Emil Boc ori de câte ori are ocazia pe la televizor, cu măsurile anti-criză şi cu efectele benefice ale acestora, nu fac decât să enerveze. Vestea bună este că deja ne-am obişnuit şi că pe noi, ăştia din sectorul privat, nu ne mai impresionează nimic din retorica premierului. Vestea proastă este că, în ciuda evidenţelor, actualii guvernanţi nici măcar nu realizează cât de ridicoli au început să devină.
