Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Vaccinuri anti-Covid. Efecte secrete

* deși unii au prevăzut că vaccinurile anti-Covid ar putea avea și efecte nebănuite, puțini i-au luat în seamă * unele studii post-vaccinare demonstrează însă că tot mai mulți vaccinați au reacții dintre cele mai ciudate * totuși, cei mai mulți dintre aceștia caracterizează efectele ca fiind mai degrabă surprinzătoare, decât neplăcute

 

Lumea nu i-a crezut pe cei care au criticat noile vaccinuri anti-Covid și au acuzat faptul că au fost dezvoltate prea repede și insuficient testate. Mulți i-au numit „conspiraționiști” când aceștia reclamau că rezultatul vaccinării nu a fost suficient analizat înainte de punerea acestor produse noi pe piață și de începerea vaccinării în masă a populației și că e posibil să apară și efecte adverse nedescoperite în timpul testelor. Mulți le-au spus „antivacciniști”, când aceștia doar se arătau sceptici sau prudenți, așteptând să vadă adevăratul efect al vaccinurilor pe „cobai”, așa cum ei îi numesc pe cei care se vaccinează acum.

Și totuși, iată, pare că au avut dreptate atunci când au primit cu reticență vestea începerii vaccinării. Cele 3 vaccinuri apărute și aprobate inițial de autoritățile medicale – Pfizer/BioNTech, Moderna și Oxford/AstraZeneca - au reacții adverse ciudate, neevidențiate de rezultatele testelor clinice. O demonstrează câteva noi studii făcute pe primii oameni vaccinați și ale căror date încep acum să răzbată în mediul public. Reacțiile sunt nu doar ciudate, ci de-a dreptul surprinzătoare, însă se pare că în sensul bun al cuvântului, după cum o arată cercetările și după cum declară chiar subiecții care au făcut obicetul studiilor.

 

Efectul Pfizer/BioNTech

Primul vaccin anti-Covid aprobat de autoritățile de reglementare reprezentative la nivel global, FDA - Food and Drug Administration - din SUA și EMA - European Medicines Agency - a Uniunii Europeane a fost cel dezvoltat de gigantul pharma american Pfizer, în colaborare cu compania germană BioNTech. Având o tehnologie nouă, denumită ARN Mesager, vaccinul Pfizer/BioNTech a creat de la bun început suspiciuni în rândul multor sceptici. Ideea cea mai vehiculată a fost aceea că vaccinul acesta are puterea de a modifica ADN-ul uman, ceea ce, în opinia lor, l-ar face extrem de periculos.

Ceva-ceva bănuiau ei, dar totuși greșeau. Tehnologia folosită de acest vaccin acționează, într-adevăr, la nivel celular, dar în sensul „întăririi” celulelor, astfel încât să le facă de neatins de către coronavirus. Compania Pfizer este însă cunoscută pentru altceva în lumea medicală: a inventat Viagra, celebra pastilă albastră destinată celor cu disfuncții erectile – probleme inevitabile mai ales în cazul bărbaților ajunși la vârsta a treia.

După cum relevă studiile post-vaccin citate, Pfizer a folosit în crearea vaccinului bazele aceleiași tehnologii de „întărire”, aplicată pe celule, iar efectul secundar este cu totul neașteptat: o parte dintre bărbații vaccinați cu Pfizer/BioNTech au constatat că au parte de erecții prelungite, uneori necontrolate (chiar deranjante), care apar mai ales dimineața. Compania a dorit să ascundă acest lucru de ochii publicului, temându-se de faptul că scopul vaccinului va fi „deturnat” înspre această direcție, care însă nu este garantată. De altfel, în istoria medicală a rămas faptul că efectul Viagra a fost descoperit de Pfizer accidental, dintr-un simplu „noroc”, în timp ce dezvolta un medicament pentru inimă. „Da, chiar mă simt norocos în fiecare dimineață – a fost declarația cel mai des folosită de bărbații care au făcut obiectul cercetării post-vaccin.

Noua reacție a fost înregistrată la circa 6 luni după vaccinare în cazul a cel puțin 20% dintre pacienții bărbați din grupul de voluntari care au făcut parte dintre cei vaccinați în cadrul testelor clinice. Un efect asemănător a fost constatat și în cazul a circa 20% dintre femeile participante la teste, care – arată studiul post-vaccin – s-au declarat a fi mult mai ușor de satisfăcut din punct de vedere sexual de către partenerii lor. „Are cu adevărat un efect remarcabil”, au precizat o parte dintre femeile vaccinate cu Pfizer.

 

Efectul Moderna

Moderna a fost cel de-al doilea vaccin împotriva Covid, dezvoltat de compania cu același nume, o firmă americană relativ nouă, de biotehnologie și cercetare medicală. Vaccinul Moderna folosește aceeași tehnologie ARN Mesager, ca și Pfizer, doar că accentul a fost pus într-o altă direcție: transformarea la nivel celular, astfel încât coronavirusul să fie „păcălit” și să nu atace celula. Practic, celula nu este „întărită”, dar va fi capabilă să transmită un mesaj virusului cum că nu are rost să încerce să o atace. Nivelul de „șmecherie” indus celulei o face inatacabilă de către coronavirus. Iar efectele secundare derivate din această caracteristică a vaccinului au apărut după 6 luni de la vaccinare în cazul a circa 30% dintre subiecți, care s-au trezit mai dezinhibați și mai descurcăreți în viața de zi cu zi, cu un grad mult mai ridicat de încredere în propriile forțe. De altfel, studiul post-vaccin relevă faptul că, atât la nivelul bărbaților cât și al femeilor, vaccinul a produs aceste schimbări în plan psihologic, vizibile de către cei apropiați. „Parcă sunt alți oameni, se comportă cu totul altfel, dar în sensul bun. Sunt mai descurcăreți în viața de zi cu zi, mai curajoși, mai dispuși să facă față unor noi provocări”, sunt mărturiile unora dintre membrii familiilor celor vaccinați în testele clinice.

 

Efectul Oxford/AstraZeneca

Despre vaccinul AstraZeneca, dezvoltat împreună cu renumita Universitate din Oxford, Marea Britanie, s-a vorbit în ultima vreme mai mult de rău. În contextul unor posibile efecte adverse ce ar presupune formarea de cheaguri de sânge în cazul unor vaccinați – cazuri oricum extrem de rare, pentru care încă nu s-a putut demonstra o relație directă de cauzalitate – AstraZeneca a devenit, pentru mulți, un fel de oaie neagră a vaccinurilor.

Considerat inițial cel mai bun și mai dorit vaccin de către foarte mulți oameni, pentru că se baza pe tehnologia oarecum clasică a vaccinurilor – inocularea unui virus inactiv –, Oxford/AstraZeneca s-a transformat într-un fel de sperietoare, motiv care a determinat compania să anunțe nici mai mult nici mai puțin decât schimbarea numelui vaccinului în Vaxzevria.

Doar că s-ar putea ca efectul secundar principal al vaccinului să fie altul. Unul care să-l facă din nou vedetă. Fiind dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford, cercetătorii acesteia au folosit și o tehnologie secundară, bazată pe „instruirea” neuronilor – celulele nervoase, elementele de bază ale creierului – să învețe celulele să lupte cu coronavirusul. Practic, vaccinul face celulele mai deștepte, numai că s-a descoperit că, la nivelul creierului uman, efectul este și mai accentuat. Practic, persoana vaccinată cu AstraZeneca devine în timp mult mai deșteaptă și mai inteligentă, aspect care nu fusese reliefat de testele clinice. Un studiu post-vaccin arată însă că unii dintre cei vaccinați experimentează o „iluminare” bruscă la nivel mental, existând cazuri în care, chiar după prima doză, pacienții au devenit mai curioși, mai înclinați spre citit, spre căutarea de informații din surse credibile, spre documentare, spre lărgirea ariei de cunoaștere, ba chiar spre reflexie și autocunoaștere.

Un exemplu cât se poate de elocvent în acest sens este unul cunoscut de toată Planeta: cel al cancelarului german Angela Merkel. Toată lumea își amintește că Angela Merkel era decisă să instituie în Germania un lockdown dur, complet, de Paștele catolic, o măsură pe care o și anunțase public. Doar că, imediat după vaccinarea cu AstraZeneca, Merkel s-a luminat și a realizat că planul era o prostie, renunțând complet la el. Cancelarul Germaniei a avut tăria să recunoască faptul că a greșit și și-a cerut scuze germanilor pentru ideea prostească inițială. Practic, germanii se vor bucura de un Paște normal, weekendul care vine, datorită efectelor vaccinului AstraZeneca.

Nu se știe exact când vor apărea efectele secundare în rândul populației generale, dat fiind faptul că a trecut puțin timp de la începerea vaccinării. Dar, ținând cont de situația voluntarilor din testele clinice, este de așteptat ca acest gen de reacții secundare să se manifeste undeva pe la începutul verii, mai ales în cazul Pfizer și Moderna.

 

Politicienii brăileni și reacțiile lor

Puși în fața noilor informații, politicienii brăileni au avut reacții diverse, declarând însă la unison că încă nu au întâmpinat și reacții adverse, dar că le așteaptă cu nerăbdare.

Prima reacție a venit de la europarlamentarul PSD Mihai Tudose, care a ținut să ne transmită un punct de vedere pe facebook: „Eu, unul, mă felicit că m-am vaccinat cu Pfizer, pentru că nu mai sunt nici eu chiar flăcău, iar reacțiile adverse menționate îmi vor prinde bine. De deștept sunt destul, de descurcat m-am descurcat toata viața, dar viril ca la prima tinerețe nu mai am cum să fiu. Era bine dacă printre efecte s-ar fi numărat însă și creșterea testiculelor, pentru că știu unii colegi pe la Brăila care ar fi avut nevoie de așa ceva”.

Întrebat dacă s-a vaccinat și ce variantă a ales, Alexandru Popa, deputat PNL de Brăila, ne-a declarat: „Nu m-am vaccinat încă, dar cred că voi alege AstraZeneca. Sunt tânăr, descurcăreț nu mai vorbesc, așa că vreau să fiu mai deștept. De fapt, și mai deștept decât sunt deja, să moară dușmanii de ciudă. Ăia care au nevoie urgentă de un vaccin Pfizer”.

În ceea ce-l privește pe Viorel Botea, liderul PMP Brăila, modest cum îl știm, ne-a declarat că îi este indiferent cu ce se vaccinează, când o va face, deoarece nu are nevoie de niciuna dintre reacțiile adverse ascunse, dar are o sugestie pentru actualul inspector general școlar, liberalul Cătălin Canciu: „Cred că i-ar trebui două vaccinuri. Propun să facă mai întâi AstraZeneca și la rapel Pfizer. Ați văzut că nu se întâmplă nimic dacă sunt amestecate. În felul ăsta nu va duce învățământul de râpă, dar are toate șansele să fie zburat din funcție pentru hărțuire sexuală.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii