Regimul alimentar al ursului panda îi furnizează prea puţină energie. El compensează însă acest lucru mişcându-se foarte puţin şi încet, relatează Le Figaro, scrie agerpres.ro.
„Ursul panda gigant este o adevărată enigmă biologică. Este făcut să fie carnivor şi totuşi mănâncă foarte rar un ou, o insectă sau puţină carne, regimul său fiind alcătuit în proporţie de 99% din vegetale. Poate mânca până la 20 de kilograme de bambus pe zi", scrie le Figaro. Problema este că din alimentaţie primeşte prea puţină energie: având o singură cameră stomacală şi un intestin scurt, digestia sa este prea rapidă pentru a asimila corect materiile vegetale. În plus, flora intestinală îi este dominată de bacterii specifice carnivorelor şi conţine destul de puţine enzime necesare prelucrării celulozei.
Foloseşte foarte puţină energie
Din punct de vedere al evoluţiei, ursul panda este un mister. „Însă are o tactică secretă pentru a supravieţui, în pofida regimului nepotrivit. Secretul este că animalul foloseşte foarte puţină energie", adaugă le Figaro. Acest lucru a fost demonstrat de o echipă de cercetători de la Academia chineză de ştiinţe. Cercetătorii au stabilit, studiind urşii panda în captivitate şi în libertate, că risipa calorică - pentru acoperirea nevoilor proprii - este mult mai mică decât s-ar putea presupune în mod logic. Prin comparaţie, consumul de energie este de două ori mai mic decât în cazul unui om de aceeaşi greutate.
Bambusul le e suficient
„Trei elemente îi permit să consume atât de puţină energie. Mai întâi creierul, ficatul şi rinichii, organe vitale care consumă destul de multă energie, sunt mai mici decât ne-am aştepta. Apoi, când nu mănâncă, urşii panda nu fac mare lucru: atât cei aflaţi în captivitate, cât şi cei din libertate se mişcă doar 33-49% din timpul lor, viteza de deplasare fiind de numai 27 de metri pe oră. În al treilea rând, ursul panda gigant are niveluri reduse de hormoni tiroidieni, precum şi o mutaţie a genei care coordonează sinteza acestor hormoni ce au de obicei rolul de a intensifica metabolismul", scrie Le Figaro.
Plecând de la aceste elemente, „se realizează o combinaţie de adaptări morfologice, comportamentale, fiziologice şi genetice care duc la un consum energetic scăzut. Se pare că astfel urşii panda reuşesc să trăiască cu un regim alcătuit în principal din bambus", încheie Le Figaro.
