Un virus numit criză

Intitulat generic criză financiar-economică, virusul, pornit din continentul nord american şi care a răvăşit întreaga Europă, a intrat oficial pe teritoriul României în urmă cu jumătate de an şi s-a răspândit cu repeziciune în toate sectoarele de activitate şi în toate judeţele. Primele victime au fost firmele private care, în primă etapă, şi-au văzut ruinate planurile de dezvoltare pe fondul reducerii comenzilor şi creşterii costurilor presupuse de accesarea unui credit bancar. În scurt timp, întreprinzătorii au fost obligaţi de evoluţia evenimentelor să-şi concentreze eforturile pe salvarea afacerii, context în care s-au impus măsuri drastice: restructurări la capitolul salariaţi. Numai din informările oficiale ale firmelor cu probleme a rezultat disponibilizarea a circa 1.000 de salariaţi brăileni, la care se adaugă concedierile individuale de personal, plus cele rezultate din dizolvări de firme ori faliment. De exemplu, de la începutul anului, au tras pe dreapta peste 80 de firme. Ca o confirmare a dezastrului, un studiu realizat de revista "Capital" a poziţionat judeţul nostru pe unul dintre locurile cu vulnerabilitate ridicată pe fondul crizei. Şi dacă nu era suficientă criza, o nouă lovitură a venit chiar din partea celor care ar fi trebuit să conceapă un plan de măsuri salvatoare. Guvernanţii s-au gândit că ar fi o soluţie foarte bună să scoată şi din piatră seacă bani pentru bugetul de stat, prin instituirea impozitului forfetar. Disperaţi, patronii au mers pe varianta fentării statului prin dizolvarea firmei şi mutarea afacerii în regim de întreprinzător persoană fizică, unde obligaţiile fiscale exclud noua formă de impozitare.
Una peste alta, un bilanţ la 6 luni de criză arată că în acest răstimp, judeţul nostru s-a confruntat cu probleme grave, dar vestea bună este că oamenii de afaceri au început să se arate mai optimişti spunând că au semnale că "lucrurile încep din nou să se mişte".