Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Un telescop de 3.000 de stele

Un spectaculos şi strălucitor «covor» de stele tinere, asemănător unui multicolor foc de artificii, este imaginea oficială aleasă de Agenţia spaţială americană (NASA) pentru a aniversa 25 de ani de existenţă ai telescopului spaţial Hubble, informează Agerpres.
„Hubble a transformat complet concepţia noastră despre Univers", a declarat astronautul John Grunsfeld, administrator asociat al Departamentului pentru Misiuni ştiinţifice al NASA, în cadrul unui eveniment organizat la Newseum, muzeul interactiv al presei din Washington.
Imaginea selecţionată - care reaminteşte nenumăratele fotografii furnizate de Hubble de la lansarea sa, la 24 aprilie 1990 - prezintă un roi de aproximativ 3.000 de stele, numit Westerlund 2, ca omagiu adus astronomului suedez Bengt Westerlund, care l-a descoperit în anii 1970. Localizat la 20.000 de ani lumină de Terra, în constelaţia Carina, acest roi de stele are o vechime de circa 2 milioane de ani şi include unii dintre cei mai strălucitori şi mari aştri din galaxia noastră.

Călătorie în Univers

Lansat la 24 aprilie 1990 cu naveta Discovery, Hubble a fost plasat pe o orbită la 570 de kilometri distanţă de Pământ. Rezultat al unei colaborări dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a jucat rolul unei maşini a timpului, explorând profunzimile spaţiului şi timpului şi a transmis imagini incredibile ale unor supernove (explozii de o forţă extraordinară ce marchează moartea unor stele de multe ori mai masive decât Soarele), dar şi a altor corpuri cosmice.
Una dintre fotografiile emblematice realizate de Hubble este cea a enormelor coloane de gaz şi praf cosmic situate la 6.500 de ani lumină depărtare, în nebuloasa din constelaţia Aquila (Vulturul), denumită «Stâlpii Creaţiei».
Hubble, care poartă numele unuia dintre pionierii astronomiei moderne, Edwin Powell Hubble (1889-1953), a dezvăluit şi existenţa găurilor negre supermasive în centrul galaxiilor, existenţa acestora fiind doar bănuită de astronomi înaintea instalării acestui telescop orbital.

Un premiu Nobel

Telescopul care cântăreşte 11 tone a realizat peste 1 milion de fotografii ale unor obiecte cosmice, dintre care unele extrem de îndepărtate, permiţându-le astronomilor să calculeze cu o mai bună precizie vârsta aproximativă a Universului, vârstă estimată la 13,8 miliarde de ani.
Graţie tuturor acestor observaţii, realizate cu o claritate de cel puţin zece ori mai bună decât cea a celor mai bune imagini obţinute de cele mai puternice telescoape terestre, astrofizicienii au putut confirma în 1998 că Universul este într-o expansiune accelerată, o descoperire răsplătită cu premiul Nobel pentru Fizică în 2011.
Această acceleraţie în creştere a expansiunii Universului ar fi rezultatul acţiunii unei forţe misterioase denumită energia întunecată, care exercită o presiune negativă ce generează o forţă care se comportă ca o gravitaţie negativă (repulsivă) şi care ar reprezenta aproximativ 73% din masa-energia Universului.
Restul Universului ar fi format din materia vizibilă (ordinară) în proporţie mai mică de 5% şi respectiv materie întunecată, care nu interacţionează cu lumina, fiind practic invizibilă, dar a cărei prezenţă este deconspirată de efectele gravitaţionale pe care le exercită asupra materiei ordinare, în proporţie de aproximativ 23%.

Secretele planetelor

Printre descoperirile de senzaţie realizate de Hubble se numără şi cea a primelor molecule organice identificate în atmosfera unei exoplanete aflată pe orbita unei stele îndepărtate din galaxia noastră, Calea Lactee, dar şi descoperirea faptului că procesul de formare a planetelor nu este o raritate în Univers.
În propria noastră «curte cosmică», telescopul Hubble a avut o serie de contribuţii importante la cunoaşterea sistemului solar. În luna martie NASA a anunţat că telescopul Hubble a detectat un vast ocean de apă sărată sub calota glaciară ce acoperă suprafaţa lui Ganymede, cea mai mare dintre lunile lui Jupiter, o descoperire ce deschide noi orizonturi pentru căutarea vieţii extraterestre.
În ultima dintre cele cinci misiuni de întreţinere, realizată de astronauţi în mai 2009, telescopul Hubble a fost dotat cu două noi instrumente capabile să «privească» până în zorii Universului, la 500-600 de milioane de ani după Big Bang.

Vine fratele mai mic, dar mai puternic

Un veritabil superstar al astronomiei, Hubble a îndeplinit un rol major, arătându-le tuturor locuitorilor acestei planete crâmpeie din minunatul Univers în care trăim, susţine astronomul Jennifer Wiseman. Imaginile spectaculoase obţinute de Hubble au fost chiar calificate drept „cele mai flamboaiante şi mai magnifice opere de artă ale vremurilor noastre", de către criticul britanic de artă Jonathan Jones, relatează Agerpres.
Începând cu anul 2018, Hubble va avea un «frate» pe orbită, telescopul spaţial în spectrul infraroşu James Webb, de 100 de ori mai puternic, instrument care promite să ducă mai departe moştenirea lui Hubble şi anunţă o nouă revoluţie în domeniul astrofizicii.

 




Categorie articol: 

Comentarii