Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ucigaşii de speranţe

Şase ani mai târziu, un alt val de speranţă a umplut casele şi inimile românilor. Democraţia socială care s-a suprapus peste primii ani de libertate deveniseră prea de ajuns şi oamenii au ales schimbarea. Victoria forţelor de dreapta şi a lui Constantinescu i-a făcut pe români să umple străzile de bucurie. Dar lucrurile s-au repetat: euforia s-a risipit repede, iar porţile deznădejdii s-au deschis şi mai larg. Anul 1997 a fost unul al terapiei de şoc. Preţul pentru aplicarea cu întârziere a reformelor a fost însă prea mare şi cabinetul Victor Ciorbea a fost înlocuit cu guvernul Radu Vasile la începutul lui 1998, iar schimbarea a frânat puternic.
Schimbările au continuat şi în mileniul 3, dar nu în sensul dorit de oameni. Dezamăgirea s-a văzut fiecare dată la scurt timp după alegeri. Aşa se explică scăderea continuă a numărului celor care îşi rup din timpul lor ca să se deplaseze la secţiile de vot. Cândva, destui dintre românii stabiliţi afară considerau că e de datoria lor să aloce timp şi bani pentru a parcurge zeci de kilometri să voteze. Cum guvernările de până acum i-au ignorat complet, şi ei au răspuns cu aceeaşi monedă. În plus, niciun guvern nu a mişcat vreun deget ca să-i aducă înapoi pe cei plecaţi afară. Dimpotrivă, şi mai mulţi români - în special cei tineri - aleg să plece, deşi raportările oficiale susţin că ţara se îndreaptă în direcţia bună. Pe această strategie se bazează şi Victor Ponta în încercarea lui de a accede la Preşedinţie. Dar nu e suficient.
Orice politician, chiar şi Ponta, ştie că scorul strâns din sondaje poate fi dat uşor peste cap de o prezenţă scăzută la vot. E adevărat că PSD se bazează pe votanţi disciplinaţi. Totuşi, dacă în 2009 ceva mai mult de jumătate dintre alegători au participat la scrutinul prezidenţial (cel în care majoritatea covârşitoare a ales prin referendumul Parlamentul unicameral, voinţă ignorată complet de PSD), la referendumul anti-Băsescu din 2012 n-au mai fost nici 50 la sută. La parlamentarele din decembrie 2012 au venit şi mai puţini - sub 42 la sută. Cum să faci oamenii să mai iasă din case când le-ai înecat speranţele? PSD a recurs la o pseudo-legalizare a votului multiplu, permiţând oricui să voteze oriunde are chef în baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere. Evident, nu e valabil şi pentru milioanele de români aflaţi temporar sau permanent în străinătate. Dar nici asta nu e suficient.
Ultima carte pe care mizează actuala putere este cea a intimidării. Instigarea românilor de către angajaţii lui Voiculescu la încălcarea legii a fost tolerată atât de forţele de ordine, cât şi de instituţii precum CNA, toate supuse lui Ponta. Atitudinea sfidătoare a actualului prim-ministru în acest caz aduce aminte de asmuţirea de către Ceauşescu a muncitorilor din Vâlcea contra revoluţionarilor timişoreni, în decembrie 1989, şi de mineriadele din 1990 şi 1991 orchestrate cu cinism de Iliescu. Este ceea ce vedem astăzi o nouă greşeală (voită) a lui Ponta sau e doar începutul a ceva cu mult mai rău?

 




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii