De ani de zile, autoritatile vorbesc despre faptul ca la Braila se poate face turism, ca Braila are un potential extraordinar. Cu toate acestea, de ani de zile numai se vorbeste, concret nu se face nimic. Din dorinta de a vedea cit este poveste si cit este adevar in potentialul turistic al judetului Braila, am discutat cu persoanele direct implicate in inventarierea si monitorizarea monumentelor istorice, a caselor memoriale sau a zonelor cu potential si am studiat site-urile specializate atit ale institutiilor brailene, cit si ale agentiilor de turism. Concluzia, Braila dispune de oportunitati turistice, neexploatate insa.
Motivul, lipsa banilor, spun edilii, lipsa de interes, contrazic cei direct implicati in aceasta activitate. Discutind despre viitor insa, parerile sint impartite, unii sint pesimisti, altii privesc cu optimism. Deopotriva insa, si unii si altii recunosc, cu parere de rau, ca in ultimii ani foarte multe obiective au fost lasate in paragina suferind deteriorari greu de remediat.
Si, totusi, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, la nivel national, se pune un accent deosebit pe revigorarea turismului, in special in zonele rurale, aceasta activitate fiind privita ca o sursa de venituri alternative si o forma de ocupare a fortei de munca. Iar Uniunea Europeana a creat o serie de mecanisme ce au drept scop sprijinirea financiara a investitorilor in turism, fie ca sint persoane fizice sau juridice, fie ca sint autoritati locale.
Multe monumente au fost transformate in kitsch-uri
In mediul rural se afla cele mai multe dintre monumentele istorice de pe teritoriul judetului Braila, denumirea lor fiind destul de interesanta: asezarea de la "Popina" din satul Dedulesti, situl arheologic de la Gemenele, punctul "Muchia lui Berbec", Morminte pecenege si sarmatice din satul Liscoteanca, Ansamblul de arhitectura populara din satul Corbu Vechi, Conacul Orezeanu din satul Traian, Cruci de Piatra din satul Tataru etc. Din pacate, potentialul lor turistic este minim pentru ca sint monumente istorice modeste, spune directorul Muzeului Brailei, Ionel Candea. Mai mult, unele dintre ele au fost reconditionate nepotrivit si s-au transformat in kitsch-uri. "La capitolul case memoriale sau monumente nu prea avem ce sa aratam turistilor. Mai sint unele conace, dar cum au fost retrocedate, cu ele nu se mai poate face nimic", a explicat Maria Puscaciu, directorul Centrului de Creatie. Din acest punct de vedere, concret, in prezent, in mediul rural, in judetul Braila, ar exista o singura atractie turistica serioasa, manastirea Maxineni, in apropierea careia exista un lac in care se poate pescui si un peisaj deosebit ce ar putea fi exploatat. De aceea, directorul Muzeului Brailei, prof. univ. dr. Ionel Candea, considera ca in judet s-ar putea face usor agroturism in localitatile Maxineni, Latinu, Corbu Vechi. "La Maxineni exista manastirea, exista un asezamint pentru calugari. Proiect pentru dezvoltarea zonei, a manastirii exista de 17 ani, dar nu s-au gasit fonduri. Monumentul este de gradul "A", s-ar fi putut investi si dezvolta, dar nu cred ca s-a dorit. Eu am facut cercetari arheologice acolo din '76 pina in '91. Pe baza acestor cercetari am elaborat un proiect tehnic, a fost executat de un arhitect in 2005 si aproape ca expira termenul de valabilitate a acestuia. Aici cred ca ar trebui sa se implice mai mult atit comunitatea locala, cit si Consiliul Judetean. Chiliile calugarilor nu pot asigura cazarea turistilor si acolo ar fi zile in care ar putea veni puhoi de oameni. Pe 24 iunie este hramul bisericii, iar pe 15 august este un alt moment important. Acolo se pot reabilita unele traditii si obiceiuri din zona", a explicat directorul Ionel Candea.
Braila turistica - atractie pentru jumatate de zi
In ceea ce priveste municipiul, in centrul istoric se pot vizita patru muzee, ceea ce il va tine ocupat pe turist cel putin trei ore. "In Braila turistul ar mai putea petrece inca o jumatate de zi in doua puncte importante, dar lasate in paragina. Castelul de apa, care are peste 100 de ani, a fost cindva un restaurant-cofetarie care avea o platforma rotitoare. Intr-o ora puteai vedea toata panorama orasului. Era foarte vizitat, insa acum totul e in paragina. Eu am solicitat obiectivul in ideea de a-l transforma in observator astronomic popular, dar nu s-a miscat nimic. Cel de-al doilea punct de interes ar fi Pulberaria. Acolo s-ar putea amenaja un Centru de Studii si Cercetari pentru fortificatiile de la Dunare si Marea Neagra, un restaurant cu specific turcesc, s-ar putea reconstrui pe sistemul galeriilor de metrou, s-ar putea realiza un muzeu, dar si acolo situatia este incerta pentru ca proprietarul este plecat in Germania", a mai precizat directorul Candea. In Braila ar mai putea exista obiective care sa-l retina si mai mult pe turist, dar din cauza litigiilor privind proprietatea multe dintre ele probabil ca se vor prabusi de la sine din cauza degradarii accentuate, asa cum este cazul fostului hotel "Pescarus" sau al fostului sediu CEC. In aceste conditii, de turism serios, care sa retina calatorii cel putin citeva zile in judet si in oras nu se poate deocamdata discuta. "De fapt, sintem oras pe malul Dunarii si nici macar o plaja serioasa pentru adulti nu exista. Ce sa faca turistul strain aici? Abia peste doi ani, in cel mai fericit caz, dupa ce se va termina de restaurat centrul vechi, daca se vor respecta termenele contractului si nu vor interveni alte probleme, se va putea face turism cel mult pentru o zi in oras", considera directorul Cindea.
Europa da bani grei pentru dezvoltarea agroturismului
Si, totusi, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, turismul e perceput ca una din activitatile economice importante, o sursa alternativa generatoare de venituri, de ocupare a fortei de munca si de revigorare a zonelor, inclusiv a celor defavorizate. Tocmai de aceea dezvoltarea agroturismului este una din prioritatile Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Braila. In calitate de "succesor" al fostului birou "Sapard", OJPDRP este puntea de legatura dintre banii europeni si fermierii locali sau investitorii care doresc sa dezvolte o afacere in satele brailene. Iar printre afacerile ce pot primi ajutor nerambursabil se numara si cele din turism rural sau agroturism.
Acest tip de afaceri sint prevazute in Axa 3 a Planului National de
Dezvoltare Rurala. Pina in 2013, pe aceasta axa vor fi directionate
circa 30% din fondurile alocate de UE, respectiv 2,12 miliarde euro.
Axa 3 a fost creata pentru imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural
si prevede fonduri pentru: diversificarea activitatilor neagricole
(mestesuguri, artizanat, produse traditionale, turism rural,
agroturism); investitii in mici intreprinderi din mediul rural, in special servicii; renovarea satelor, inclusiv restaurarea constructiilor cu valoare istorica si culturala, scoli, biserici etc.
"Noi am avut mai multe intilniri cu primarii, am discutat cu
dumnealor, concret, ce isi doresc, ce pot sa faca, ce documente le
sint necesare, paleta de activitati pe care noi putem sa o finantam.
In plus, am discutat cu conducerea Centrului de cultura sa identificam anumite lucruri traditionale sau culturale pe care sa dezvoltam niste proiecte. Sintem in plin proces de prelucrare a datelor si identificare a oportunitatilor. Luam in calcul monumente istorice, biserici, case cu arhitectura deosebita, mestesuguri. Totusi, noi vedem toate aceste oportunitati parte a unui proiect larg, la nivel judetean. Si chiar lucram la un asemenea proiect pe care vrem sa il prezentam autoritatilor. Ne gindim in primul rind la o dezvoltare turistica a zonei, dar si la agroturism. Planurile sint mari, dar concret, la momentul acesta, discutam doar despre Insula Mica", a precizat Gheorghe Voicu, directorul OJPDRP Braila.
Fiecare comuna trebuie sa aiba o legenda care poate fi exploatata
O componenta importanta a proiectului macro la care lucreaza in
prezent specialistii oficiului, este si "Turismul natural si de week-
end". Concret, obiectivul principal urmarit de specialisti si autoritati
este acela ca brailenii sa isi poata petrece sfirsitul de saptamina in
mediul rural. "Noi ne gindim sa mutam in week-end orasenii
catre sat. Sa mearga la tara. Localnicii sa isi amenajeze, cu bani europeni, locuinta in asa fel incit sa poata gazdui peste noapte turistii. Sa se incropeasca un mic circuit in jurul comunei, un concurs, un spectacol folcloric. Multe se pot face. Toata lumea are de cistigat, orasenii se pot destinde pe bani putini, iar satenii pot obtine venituri importante fara efort foarte mare, plus ca ii responsabilizezi si fructifici o trasatura proverbiala a taranului roman - ospitalitatea. Fiecare comuna are ceva de aratat, ceva ce poate fi exploatat, o legenda, o istorie deosebita, un lac, o padure", a explicat Voicu.
Dorinta specialistilor OJPDRP de a revigora turismul brailean este explicabila si, de ce nu, realizabila, insa numai cu un minim de implicare si a autoritatilor locale. Pentru ca, in ciuda afirmatiilor pesimiste, Braila ar avea ce arata turistilor, cu conditia sa se vrea lucrul acesta. Iar ca dovada poate sta orice site de prezentare a judetului, toate pline de descrieri ale unor locuri pitoresti, ale unor traditii unice. Printre punctele ce ar putea atrage turistii din afara judetului se numara Insula Mare si Insula Mica, statiunile Lacu Sarat si Ciineni, lacul Blasova, manastirea Maxineni, grajdurile regale de la Rimnicelu. Multe alte zone insa ar putea fi amenajate pentru braileni, mai ales ca, din punctul acesta de vedere, chiar sintem intr-o situatie critica. Iar aici pot fi luate in calcul campingurile Stejaru, Dropia sau Brotacelul, bazinele piscicole Vultureni, Jirlau sau Maxineni, cele aproape 20 de lacuri naturale sau artificiale din judet, cu apa dulce sau sarata, precum si cele doua paduri rezervatii naturale, Camnita si Viisoara. O analiza sumara arata ca, la acest moment, in judetul nostru, ar putea fi amenajate citeva zeci de locuri de recreere si agrement care, chiar daca nu ar atrage turisti din celalalt colt al tarii sau de peste mari, ar reprezenta sigur puncte de atractie pentru braileni.
Motivul, lipsa banilor, spun edilii, lipsa de interes, contrazic cei direct implicati in aceasta activitate. Discutind despre viitor insa, parerile sint impartite, unii sint pesimisti, altii privesc cu optimism. Deopotriva insa, si unii si altii recunosc, cu parere de rau, ca in ultimii ani foarte multe obiective au fost lasate in paragina suferind deteriorari greu de remediat.
Si, totusi, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, la nivel national, se pune un accent deosebit pe revigorarea turismului, in special in zonele rurale, aceasta activitate fiind privita ca o sursa de venituri alternative si o forma de ocupare a fortei de munca. Iar Uniunea Europeana a creat o serie de mecanisme ce au drept scop sprijinirea financiara a investitorilor in turism, fie ca sint persoane fizice sau juridice, fie ca sint autoritati locale.
Multe monumente au fost transformate in kitsch-uri
In mediul rural se afla cele mai multe dintre monumentele istorice de pe teritoriul judetului Braila, denumirea lor fiind destul de interesanta: asezarea de la "Popina" din satul Dedulesti, situl arheologic de la Gemenele, punctul "Muchia lui Berbec", Morminte pecenege si sarmatice din satul Liscoteanca, Ansamblul de arhitectura populara din satul Corbu Vechi, Conacul Orezeanu din satul Traian, Cruci de Piatra din satul Tataru etc. Din pacate, potentialul lor turistic este minim pentru ca sint monumente istorice modeste, spune directorul Muzeului Brailei, Ionel Candea. Mai mult, unele dintre ele au fost reconditionate nepotrivit si s-au transformat in kitsch-uri. "La capitolul case memoriale sau monumente nu prea avem ce sa aratam turistilor. Mai sint unele conace, dar cum au fost retrocedate, cu ele nu se mai poate face nimic", a explicat Maria Puscaciu, directorul Centrului de Creatie. Din acest punct de vedere, concret, in prezent, in mediul rural, in judetul Braila, ar exista o singura atractie turistica serioasa, manastirea Maxineni, in apropierea careia exista un lac in care se poate pescui si un peisaj deosebit ce ar putea fi exploatat. De aceea, directorul Muzeului Brailei, prof. univ. dr. Ionel Candea, considera ca in judet s-ar putea face usor agroturism in localitatile Maxineni, Latinu, Corbu Vechi. "La Maxineni exista manastirea, exista un asezamint pentru calugari. Proiect pentru dezvoltarea zonei, a manastirii exista de 17 ani, dar nu s-au gasit fonduri. Monumentul este de gradul "A", s-ar fi putut investi si dezvolta, dar nu cred ca s-a dorit. Eu am facut cercetari arheologice acolo din '76 pina in '91. Pe baza acestor cercetari am elaborat un proiect tehnic, a fost executat de un arhitect in 2005 si aproape ca expira termenul de valabilitate a acestuia. Aici cred ca ar trebui sa se implice mai mult atit comunitatea locala, cit si Consiliul Judetean. Chiliile calugarilor nu pot asigura cazarea turistilor si acolo ar fi zile in care ar putea veni puhoi de oameni. Pe 24 iunie este hramul bisericii, iar pe 15 august este un alt moment important. Acolo se pot reabilita unele traditii si obiceiuri din zona", a explicat directorul Ionel Candea.
Braila turistica - atractie pentru jumatate de zi
In ceea ce priveste municipiul, in centrul istoric se pot vizita patru muzee, ceea ce il va tine ocupat pe turist cel putin trei ore. "In Braila turistul ar mai putea petrece inca o jumatate de zi in doua puncte importante, dar lasate in paragina. Castelul de apa, care are peste 100 de ani, a fost cindva un restaurant-cofetarie care avea o platforma rotitoare. Intr-o ora puteai vedea toata panorama orasului. Era foarte vizitat, insa acum totul e in paragina. Eu am solicitat obiectivul in ideea de a-l transforma in observator astronomic popular, dar nu s-a miscat nimic. Cel de-al doilea punct de interes ar fi Pulberaria. Acolo s-ar putea amenaja un Centru de Studii si Cercetari pentru fortificatiile de la Dunare si Marea Neagra, un restaurant cu specific turcesc, s-ar putea reconstrui pe sistemul galeriilor de metrou, s-ar putea realiza un muzeu, dar si acolo situatia este incerta pentru ca proprietarul este plecat in Germania", a mai precizat directorul Candea. In Braila ar mai putea exista obiective care sa-l retina si mai mult pe turist, dar din cauza litigiilor privind proprietatea multe dintre ele probabil ca se vor prabusi de la sine din cauza degradarii accentuate, asa cum este cazul fostului hotel "Pescarus" sau al fostului sediu CEC. In aceste conditii, de turism serios, care sa retina calatorii cel putin citeva zile in judet si in oras nu se poate deocamdata discuta. "De fapt, sintem oras pe malul Dunarii si nici macar o plaja serioasa pentru adulti nu exista. Ce sa faca turistul strain aici? Abia peste doi ani, in cel mai fericit caz, dupa ce se va termina de restaurat centrul vechi, daca se vor respecta termenele contractului si nu vor interveni alte probleme, se va putea face turism cel mult pentru o zi in oras", considera directorul Cindea.
Europa da bani grei pentru dezvoltarea agroturismului
Si, totusi, odata cu aderarea la Uniunea Europeana, turismul e perceput ca una din activitatile economice importante, o sursa alternativa generatoare de venituri, de ocupare a fortei de munca si de revigorare a zonelor, inclusiv a celor defavorizate. Tocmai de aceea dezvoltarea agroturismului este una din prioritatile Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Braila. In calitate de "succesor" al fostului birou "Sapard", OJPDRP este puntea de legatura dintre banii europeni si fermierii locali sau investitorii care doresc sa dezvolte o afacere in satele brailene. Iar printre afacerile ce pot primi ajutor nerambursabil se numara si cele din turism rural sau agroturism.
Acest tip de afaceri sint prevazute in Axa 3 a Planului National de
Dezvoltare Rurala. Pina in 2013, pe aceasta axa vor fi directionate
circa 30% din fondurile alocate de UE, respectiv 2,12 miliarde euro.
Axa 3 a fost creata pentru imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural
si prevede fonduri pentru: diversificarea activitatilor neagricole
(mestesuguri, artizanat, produse traditionale, turism rural,
agroturism); investitii in mici intreprinderi din mediul rural, in special servicii; renovarea satelor, inclusiv restaurarea constructiilor cu valoare istorica si culturala, scoli, biserici etc.
"Noi am avut mai multe intilniri cu primarii, am discutat cu
dumnealor, concret, ce isi doresc, ce pot sa faca, ce documente le
sint necesare, paleta de activitati pe care noi putem sa o finantam.
In plus, am discutat cu conducerea Centrului de cultura sa identificam anumite lucruri traditionale sau culturale pe care sa dezvoltam niste proiecte. Sintem in plin proces de prelucrare a datelor si identificare a oportunitatilor. Luam in calcul monumente istorice, biserici, case cu arhitectura deosebita, mestesuguri. Totusi, noi vedem toate aceste oportunitati parte a unui proiect larg, la nivel judetean. Si chiar lucram la un asemenea proiect pe care vrem sa il prezentam autoritatilor. Ne gindim in primul rind la o dezvoltare turistica a zonei, dar si la agroturism. Planurile sint mari, dar concret, la momentul acesta, discutam doar despre Insula Mica", a precizat Gheorghe Voicu, directorul OJPDRP Braila.
Fiecare comuna trebuie sa aiba o legenda care poate fi exploatata
O componenta importanta a proiectului macro la care lucreaza in
prezent specialistii oficiului, este si "Turismul natural si de week-
end". Concret, obiectivul principal urmarit de specialisti si autoritati
este acela ca brailenii sa isi poata petrece sfirsitul de saptamina in
mediul rural. "Noi ne gindim sa mutam in week-end orasenii
catre sat. Sa mearga la tara. Localnicii sa isi amenajeze, cu bani europeni, locuinta in asa fel incit sa poata gazdui peste noapte turistii. Sa se incropeasca un mic circuit in jurul comunei, un concurs, un spectacol folcloric. Multe se pot face. Toata lumea are de cistigat, orasenii se pot destinde pe bani putini, iar satenii pot obtine venituri importante fara efort foarte mare, plus ca ii responsabilizezi si fructifici o trasatura proverbiala a taranului roman - ospitalitatea. Fiecare comuna are ceva de aratat, ceva ce poate fi exploatat, o legenda, o istorie deosebita, un lac, o padure", a explicat Voicu.
Dorinta specialistilor OJPDRP de a revigora turismul brailean este explicabila si, de ce nu, realizabila, insa numai cu un minim de implicare si a autoritatilor locale. Pentru ca, in ciuda afirmatiilor pesimiste, Braila ar avea ce arata turistilor, cu conditia sa se vrea lucrul acesta. Iar ca dovada poate sta orice site de prezentare a judetului, toate pline de descrieri ale unor locuri pitoresti, ale unor traditii unice. Printre punctele ce ar putea atrage turistii din afara judetului se numara Insula Mare si Insula Mica, statiunile Lacu Sarat si Ciineni, lacul Blasova, manastirea Maxineni, grajdurile regale de la Rimnicelu. Multe alte zone insa ar putea fi amenajate pentru braileni, mai ales ca, din punctul acesta de vedere, chiar sintem intr-o situatie critica. Iar aici pot fi luate in calcul campingurile Stejaru, Dropia sau Brotacelul, bazinele piscicole Vultureni, Jirlau sau Maxineni, cele aproape 20 de lacuri naturale sau artificiale din judet, cu apa dulce sau sarata, precum si cele doua paduri rezervatii naturale, Camnita si Viisoara. O analiza sumara arata ca, la acest moment, in judetul nostru, ar putea fi amenajate citeva zeci de locuri de recreere si agrement care, chiar daca nu ar atrage turisti din celalalt colt al tarii sau de peste mari, ar reprezenta sigur puncte de atractie pentru braileni.
