Cafenele, restaurante cu retete brailene, muzica, voie buna dar si o forma originala de turism cultural intr-una din legendarele hrube ale Brailei. Desi pare o tema aproape fantastica, ideea este una dintre cele mai atragatoare care au fost vehiculate la simpozionul "Rebranding Braila". In fond, este vorba despre punerea in valoare a hrubelor orasului si transformarea acestora intr-un punct de atractie pentru turisti, prin amenajarea in tunelurile subterane de cafenele, restaurante, spatii de expozitie, de comercializare de suveniruri si de cercetare arheologica.
Pentru a vedea daca proiectul este viabil, am luat legatura cu Muzeul Brailei, de unde am aflat ca in strafundurile orasului s-au descoperit nu mai putin de 99 de segmente de hrube. Dintre acestea, pina acum, 2 sau 3 s-au atins in cursul unor cercetari arheologice in anii 1992-1993 pe amplasamentul Strazii Nicolae Grigorescu nr.1, in locul respectiv fiind, de fapt, o intersectie de hrube, pe locul actualei Curti de Conturi. O alta intersectie de hrube a fost descoperita sub Piata Independentei, aproape de statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Multe dintre segmentele de hrube, importante ca lungime, sustine Ionel Candea, directorul Muzeului Braila, s-au pierdut pentru ca au fost zidite ori s-au surpat. Este si cazul hrubei din Gradina Mare, a carei intrare a fost zidita, in chip decorativ, ducindu-i in eroare pe multi, inclusiv pe istoricul Constantin C. Giurescu, care a crezut ca acel zid face parte din zidul cetatii.
Turism sub oras? De ce nu?
Au mai fost descoperite hrube pe strada Imparatul Traian sau cea de sub proprietatea Octavian Negulescu, de pe Bulevardul Panait Istrati, semnificativa din punct de vedere tehnic, avind pavaj de piatra captusita cu caramida turceasca de cea mai buna calitate. In cazul hrubei din Gradina Mare, Primaria are in vedere cercetarea, interceptarea, curatarea si mai apoi conservarea acesteia.
Hruba cea mai importanta este "Pulberaria Noua", pe care Primaria sustine ca o detine si pare ideala pentru ideile vehiculate la "Rebranding Braila", ea putind fi pusa in valoare din punct de vedere cultural, cit si din punct de vedere comercial. Hruba cu pricina ar putea fi folosita ca punct de atractie turistica, imbinind astfel cele doua laturi, atit cea comerciala, cit si cea culturala si istorica.
"S-ar putea evidentia calitatea de monument, printr-o prezentare sistematica a Cetatii Braila si a tuturor cetatilor de pe malul Dunarii, prin machete, prin reprezentari pe ecrane, fiind o retrospectiva a tot ceea ce a insemnat acest oras. La intrare, pe linga aspectul istoric, poate interveni si aspectul turistic reprezentat prin gastronomie: restaurante specifice diferitelor etnii, precum restaurante turcesti sau taverne grecesti, formind astfel un mozaic etnic, inclusiv obiecte de artizanat. Se va incepe cu consolidarea si conservarea, apoi se poate continua pe baza unui proiect cu fonduri europene", ne-a declarat Ionel Candea, directorul Muzeului Braila.
Pentru a vedea daca proiectul este viabil, am luat legatura cu Muzeul Brailei, de unde am aflat ca in strafundurile orasului s-au descoperit nu mai putin de 99 de segmente de hrube. Dintre acestea, pina acum, 2 sau 3 s-au atins in cursul unor cercetari arheologice in anii 1992-1993 pe amplasamentul Strazii Nicolae Grigorescu nr.1, in locul respectiv fiind, de fapt, o intersectie de hrube, pe locul actualei Curti de Conturi. O alta intersectie de hrube a fost descoperita sub Piata Independentei, aproape de statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Multe dintre segmentele de hrube, importante ca lungime, sustine Ionel Candea, directorul Muzeului Braila, s-au pierdut pentru ca au fost zidite ori s-au surpat. Este si cazul hrubei din Gradina Mare, a carei intrare a fost zidita, in chip decorativ, ducindu-i in eroare pe multi, inclusiv pe istoricul Constantin C. Giurescu, care a crezut ca acel zid face parte din zidul cetatii.
Turism sub oras? De ce nu?
Au mai fost descoperite hrube pe strada Imparatul Traian sau cea de sub proprietatea Octavian Negulescu, de pe Bulevardul Panait Istrati, semnificativa din punct de vedere tehnic, avind pavaj de piatra captusita cu caramida turceasca de cea mai buna calitate. In cazul hrubei din Gradina Mare, Primaria are in vedere cercetarea, interceptarea, curatarea si mai apoi conservarea acesteia.
Hruba cea mai importanta este "Pulberaria Noua", pe care Primaria sustine ca o detine si pare ideala pentru ideile vehiculate la "Rebranding Braila", ea putind fi pusa in valoare din punct de vedere cultural, cit si din punct de vedere comercial. Hruba cu pricina ar putea fi folosita ca punct de atractie turistica, imbinind astfel cele doua laturi, atit cea comerciala, cit si cea culturala si istorica.
"S-ar putea evidentia calitatea de monument, printr-o prezentare sistematica a Cetatii Braila si a tuturor cetatilor de pe malul Dunarii, prin machete, prin reprezentari pe ecrane, fiind o retrospectiva a tot ceea ce a insemnat acest oras. La intrare, pe linga aspectul istoric, poate interveni si aspectul turistic reprezentat prin gastronomie: restaurante specifice diferitelor etnii, precum restaurante turcesti sau taverne grecesti, formind astfel un mozaic etnic, inclusiv obiecte de artizanat. Se va incepe cu consolidarea si conservarea, apoi se poate continua pe baza unui proiect cu fonduri europene", ne-a declarat Ionel Candea, directorul Muzeului Braila.
