În sfărşit, pot să îi dau şi eu un 5 de încurajare premierului Tudose. Nu m-a câştigat încă de fan (doar ştiţi cât de antipatici îmi sunt pesediştii), dar dacă o ţine tot aşa, s-ar putea să îi trimit un SMS de Crăciun lui Tudose, să îl felicit pentru că măcar nu a uitat că e brăilean.
Am multe să îi reproşez lui Mihai Tudose. România se duce râpă, am ajuns o ţară care trăieşte pe bază de consum, iar Tudose e mai zen ca niciodată. Nu are el treabă cu dezastrul care ne dă târcoale nouă, tuturor.
Dar, dincolo de reproşuri, am şi o bilă albă pentru Tudose. Eu, unul, apreciez că se implică în problema celor 1000 de hectare, că nu stă ca prostul în păpuşoi, aşa cum au stat alţii, în frunte cu Bunea Stancu şi terminând cu Aurel Simionescu. Sper ca Tudose să nu cedeze în disputa cu Galaţiul, pentru pământul de la Vădeni, să meargă până la capăt.
Pentru ca Brăila şi Galaţiul să pună de o colaborare fructuoasă, trebuie mai întâi să îşi regleze datoria. Nu poţi construi o relaţie de prietenie pe furt, pe neîncredere. Pământul ăla care a fost luat cu japca Brăilei trebuie să revină în posesia Brăilei. Este un act de reparaţie morală. Da, este posibil ca Brăila să nu facă absolut nimic cu mia aia de hectare. Dar nu despre asta este vorba. Dacă i-ai furat bicicleta unui om, atunci trebuie să i-o dai înapoi, chiar dacă între timp omul cu pricina a rămas ciung şi nu mai poate să pedaleze. Este bicicleta lui şi tu trebuie să i-o restitui. Bine, ar trebui să faci şi un pic de puşcărie pentru furt, dar asta este altă discuţie, nu intrăm acum în amănunte juridice.
Înţeleg că gălăţenii câştigă bani de pe urma acelui teren, pe care l-au dat în arendă unui agricultor. Foarte bine, atunci banii să vină la municipalitatea brăileană, căci respectivul arendaş cred că va dori să ducă parteneriatul mai departe şi cu Primăria Brăila, el fiind interesat doar de profit, nu şi de cine anume este proprietarul terenului.
Premierul Tudose a pornit bine în această speţă, sper să nu se lase pe tânjală. Armata de jurişti de la guvern ar trebui să se ocupe cât mai bine de caz, astfel încât deznodământul să fie în favoarea Brăilei. Abia după ce alea 1000 de hectare (mă rog, cică numai vreo 900 de hectare mai pot fi restituite) vor reveni în posesia Brăilei, vom putea discuta despre un eventual parteneriat cu Galaţiul, pe care toată lumea şi-l doreşte, dar nu în orice condiţii. (Cartierul ŞIRET)
