Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Trei scenarii pentru noul an şcolar: roşu, galben şi verde

În mai puţin de o lună de zile, mai exact pe 14 septembrie, va suna din nou clopoţelul, pentru deschiderea unui nou an şcolar. Va suna clopoţelul este un mod de a spune, aşa după cum ne-am obişnuit. În acest an însă, nimic nu mai este normal. Coronavirusul şi-a pus amprenta pe toate sectoarele de activitate, iar situaţia noului an şcolar este încă învăluită în ceaţă. Încă se fac scenarii dacă elevii să meargă la şcoală sau să se desfăşoare cursuri online, încă se aşteaptă aplicarea unor noi reguli. Cert este că în anul şcolar 2020-2021 cursurile se vor desfăşura diferit decât până acum. Mai nou, Ministerul Sănătăţii a anunţat decizia de a renunţa la triajul epidemiologic, motivând că procedura este de durată şi ar putea duce la nerespectarea distanţei sociale şi la înghesuială la intrarea în şcoală.

În aceste condiţii, starea de sănătate a elevilor trebuie verificată în fiecare dimineaţă de către părinţi, care au datoria să termometrizeze copilul şi să-i  evalueze starea de sănătate.

Recent, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că pentru noul an şcolar sunt în dezbatere trei scenarii: roşu, galben şi verde. În funcţie de situaţia epidemiologică, de numărul de cazuri noi din ultimele 14 zile la mia de locuitori, deciziile vor fi luate de autorităţile locale. Totodată, şeful statului a dat asigurări că, în prezent, doar 50 de localităţi din România s-ar încadra la scenariul roşu, iar în scenariul “galben”, câteva sute, dar că scenariile se vor actualiza permanent, în funcţie de situaţia epidemiologică locală.

Pe de altă parte, Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a subliniat că, în cazul scenariului verde, în care este prevăzut ca toţi copiii să meargă la şcoală, acest lucru este obligatoriu, nicidecum opţional.

Struţo-cămila noului an de învăţământ ridică însă mari semne de întrebare atât din partea părinţilor, care trebuie să decidă dacă riscă să îşi trimită sau nu copiii în sălile de clasă, cât şi din partea cadrelor didactice, care nu ştiu încă dacă se vor întoarce la catedră sau dacă vor lucra în continuare în regim online.

Se spune că, dacă vrem să avem o ţară normală, trebuie să ne respectăm copiii şi să investim în educaţia lor. „Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara”, sublinia Spiru Haret.

Cu siguranţă, în haosul pe care îl traversăm, în România există mulţi  copii interesaţi de şcoală, copii motivaţi şi dotaţi cu mijloace tehnice, care reuşesc să se adapteze la noile condiţii din sistemul de învăţământ.

Există însă şi foarte mulţi copii cu posibilităţi materiale reduse, care nu reuşesc să facă faţă solicitărilor. Sunt copii care, cu sau fără voia lor, abandonează şcoala, instituţie care pare tot mai incapabilă să ofere educaţie copiilor vulnerabili. Sunt părinţi care nu au suficienţi bani pentru a investi în educaţia copiilor lor, dar sunt şi şcoli care nu au dotările minime necesare nici măcar pentru spălarea copiilor pe mâini cu apă şi săpun, o condiţie esenţială pentru funcţionarea în siguranţă a şcolilor în contextul pandemiei de COVID-19.

Indiferent dacă în noul an şcolar orele se vor face în mod tradiţional sau online, părinţii, elevii şi profesorii sunt decişi să colaboreze, pentru că toţi traversează o situaţie necunoscută, iar lecţia de adaptare este esenţială în aceste condiţii. Mai devreme sau mai târziu, pandemia va trece, măştile vor fi aruncate, iar noi vom reveni la o viaţă care se va apropia de normalitate. Nu va mai fi niciodată viaţa pe care am trăit-o înainte de coronavirus, dar copiii şi noi toţi, trebuie să ne adaptăm. Dar, să nu uităm, educaţia este cea mai puternică armă care poate schimba lumea în care trăim. Aristotel spunea că „rădăcinile educaţiei sunt amare, dar fructele sunt dulci”. Rădăcinile educaţiei tinerei generaţii sunt în mâinile noastre şi în deciziile celor ce ne conduc. Rămâne de văzut dacă rezultatele vor fi dulci, sau dacă, prin neimplicare, vor declanşa o generaţie de analfabeţi.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii