Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Tirgul mesterilor populari, o incintare pentru ochii vizitatorilor

In cadrul Tirgului National de Agricultura, s-a deschis si Tirgul Mesterilor Populari la care au fost invitati aproape 20 de mesteri din mai multe regiuni ale tarii. Ca la fiecare eveniment de acest gen, au venit mesterii din Sapinta, reprezentati de Ileana Stetca si Maria Codrea, cu cergi tesute din lina, perne fantezie lucrate cu modele traditionale romanesti, dar si olarii din Horezu, Gheorghe si Maria Iorga. "In 1999 am fost printre cei sase olari care au reprezentat Romania la Washington"Ca noutate, in acest an au aparut strachini din lut pictate cu peisaje naive, farfurii lucrate chiar de nepotii celor doi olari din Horezu. "Noi practicam acest mestesug din tata in fiu. Am lucrat intii cu parintii nostri, apoi am fost obligati sa lucram si la cooperativa, pentru ca nu ne lasau sa lucram numai acasa. Prin anii '70 am inceput sa facem export de ceramica de Horezu, am inceput si noi sa plecam, in special in Germania, insa dupa ce un coleg de-al nostru a ramas acolo nu ne-au mai dat voie. Dupa 1990 am continuat, iar in 1999 am fost printre cei sase olari care au reprezentat Romania la Washington, unde am stat trei saptamini. Avem lucrari in aproape toate muzeele din tara. Avem chiar comenzi de seturi de farfurii pentru restaurantele traditionale romanesti. Nu pot sa spun ca ne-am imbogatit, dar nici nu traim prost", a spus Maria Iorga din Horezu. Foarte interesante sint si oalele pentru sarmale sau friptura facute de mesterii olari din Corund, judetul Harghita. Nagy Lajos povesteste ca pentru a obtine acest lut se fac mai multe operatiuni: este scos pamintul galben, macinat de doua ori in mori speciale, si abia apoi se prelucreaza. Vasele obisnuite se ard de doua ori, iar vasele din lut negru se ard la fel, numai ca se astupa cuptorul pentru ca fumul sa nu mai iasa si sa se impregneze in vasul respectiv. Dupa primele zile este multumit de cum a mers comertul cu oalele pentru friptura si sarmale, care permit gatirea fara grasime. Tot din Corund, judetul Harghita, a mai venit un mester, Imre Szasz, la standul caruia impresionau vasele de lut smaltuit. El a povestit ca procedura de realizare este aceeasi ca la vasele obisnuite, numai ca smaltul folosit este italian, de foarte buna calitate. Un vas de mari dimensiuni, pictat foarte frumos costa 1,5 milioane de lei, insa pot fi cumparate si vase mai mici, care au si pretul mai scazut. Nagy Lajos din Corund a spus ca in comuna, care are aproape 9.000 de locuitori, 90% dintre locuitori se ocupa cu olaritul si traiesc destul de bine. Pietrele semipretioase - hobby transformat in mod de existentaOchii vizitatorilor sint atrasi apoi, ca de un magnet, de standul cu pietre semipretioase al lui Andrei Costin Victor din Bucuresti, geolog de meserie, care a transformat un hobby in mod de existenta. Se ocupa de comertul cu pietrele semipretioase din 1992 si stie sa ofere fiecarei persoane piatra potrivita atit cu personalitatea, cit si cu buzunarul acesteia. Foarte interesante si solicitate sint pietrele slefuite din cuart roz de Madagascar, care ajuta la protejarea persoanelor care le poarta, iar urmarea este ca in urmatoarea perioada va importa citeva tone din aceasta piatra semipretioasa, in stare bruta urmind sa le slefuiasca. Interesant este si faptul ca Andrei Costin Victor a spus ca nu este adeptul gauririi pietrelor, ci trebuie realizate monturi in argint, pentru ca prin gaurire pietrele isi pierd o mare parte din energie, din puterea protectoare. Tinerele mai sint atrase si de siragurile cu coliere si bratari realizate din minuscule margele de plastic, dupa modele romanesti stilizate, de catre Vasilica Strat si Gabriela Farcas din Galati. Foarte apreciate s-au dovedit si bratarile din alama sau cupru argintate realizate de Mircea Craciun, ca si obiectele din papura impletita, de foarte buna calitate, realizate de mesterul Irina Zoltani din Sighisoara. La tirg au fost expuse, pentru prima data, si produsele realizate in cadrul Atelierului de revitalizare a textilelor traditionale al Centrului de Creatie, iar unul dintre mesterii populari din Galati deja le-a solicitat fostilor cursanti sa le teasa la razboi pinza pentru ii, care vor urma sa fie trimise la export, ca si standul cu obiecte tradintionale indiene sculptate dintr-un lemn asemanator cu mahonul. Atrag atentia modelele florale traditionale indiene si intarsiile metalice, aduse de firma "Ella Prod" din Targoviste. De organizarea mesterilor populari s-a ocupat Centrul de Creatie Braila.




Categorie articol: 

Comentarii