Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Timp inlantuit

Miine e o permanenta
nu doar o zi care vine
dupa aceasta
in care am auzit vocea ta.

Miine e albul si violetul,
crinul si muzica lui sub ferestre,
e-o floare galbena ce-nchide secrete
scrise cu negru de azi

Peste muntii tristetii
intre miinile ce se vor si se cauta,
printre insingeratii spini
ai temnitei din azi,
un sigiliu.

*

Ziua ta e o inainte pre-vestire
de adverbe atotcuprinzatoare
din "carpe diem" in
"nulla die sine linea";
adica miine.

Mereu un miine
infipt in steagul libertatii
din azi, rostogolit
in celelalte adverbe din
seria lui temporala.
Asa, ridicat la puterea divina
a Facerii,
lantul dureaza ne-nfrint

*

In miini sint multianii tai,
insula inflorita peste care
trec lin indragostitii
din pictura lui Chagall
si caii din vis,
infocatii fara zabale
alergind printre castele din Transilvania,
ingropate-n nisipuri
pentru cercetari arheologice viitoare.
In miine palpita inca
poeme de aur.

* Din volumul in curs de aparitie "Unduirea timpului"




Categorie articol: 

Comentarii