Alegerile parlamentare din 4 martie in Estonia au marcat o premiera mondiala. Populatia statului baltic a fost prima care a avut optiunea de a vota pentru un parlament nou prin intermediul internetului. Chiar daca numai cu putin peste trei procente din alegatori au optat sa voteze online, Estonia a deschis fereastra prin care putem intrezari modul in care viitorul tehnologic va influenta sau mai bine zis va revolutiona sistemul electoral.
Acest pas este cu atit mai semnificativ cu cit are loc in contextul aniversarii, pe 25 martie, a cincizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al Uniunii Europene.
Bilantul arata clar contrastul dintre Europa de dinaintea semnarii Tratatului, un continent ravasit de doua razboaie mondiale si de profunde crize economice si Europa ultimilor cincizeci de ani, marcati de o pace si prosperitate inegalabile in istoria continentului.
Proiectul Uniunii Europene a avut success pentru ca generatiile fondatoare au fost decisiv marcate de devastarea cauzata de cel de al Doilea Razboi Mondial si puternic stimulate sa isi integreze economiile in asa fel incit sa previna repetarea unui conflict amplu intre adversarii traditionali europeni.
Votarea reprezentantilor nationali prin internet pentru prima oara arata efectele globalizarii asupra procesului politic si ofera o noua perspectiva chiar acum cind Uniunii Europene ii lipseste o viziune si un impuls unitare.
In contextul actual, stagnarea economica si apatia politica au creat o populatie mai mult sceptica decit entuziasta pentru proiectul european. Pe masura ce generatiile anterioare vor fi inlocuite cu cele noi, istoria primei jumatati a secolui trecut va juca un rol tot mai secundar in gindirea cetatenilor europeni. Pacea pe continent este deja considerata de multi ca fiind ceva banal, iar entuziasmul pentru Uniune este scazut, in ciuda faptului ca Uniunea in sine a fost cea care a consolidat valorile democratice si ale economiei de piata pe intregul continent, marindu-i astfel gradul de siguranta si prosperitate.
Sondajele arata ca scepticismul populatiei fata de proiectul european ramine ridicat, ba e chiar in crestere. Din 1979, cind au avut loc primele alegeri directe pentru Parlamentul European, procentajul electoratului care s-a prezentat la urne a scazut treptat de la 63% in 1979, la 56% in 1994, la 49% in 1999 la si la 45% in 2004. in plus, respingerea constitutiei europene de catre Franta si Olanda in iunie 2005, amindoua state fondatoare ale Comunitatii Economice Europene, a confirmat faptul ca Uniunea Europeana se afla nu numai in criza, ci intr-o “mare criza”, daca ar fi sa folosesc vorbele de atunci ale primului ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker.
Marea provocare actuala a politicienilor europeni este sa explice cit mai clar si mai convingator semnificatia si beneficiile Uniunii Europene unei populatii pentru care ororile razboiului nu mai sint amintiri vii ci doar lectii din manuale prafuite de istorie.
Salvarea ar putea veni, iata, chiar de la tehnologia tot mai indispensabila in ziua de azi, care pe de o parte le-ar permite politicienilor sa se organizeze si sa informeze populatia mult mai efficient, iar pe de alta, le-ar aduce alegatorilor nu numai accesul rapid si comfortabil la informatie, dar si posibilitatea de a se implica mai mult, fiind la un simplu 'click’ distanta de a-si sanctiona reprezentantii. in plus, accesul pe care il aduce tehnologia, are potentialul sa atenueze discrepanta dintre numarul celor cu drept de vot si a celor care se prezinta la vot, intarind astfel procesul democratic.
Cetatenii obisnuiti inteleg prea putin proiectul Uniunii Europe. Ramine acum de urmarit efectul tehnologiei moderne asupra relatiei dintre ei si politicieni. sansa mare pe care o ofera tehnologia, prin interactiunea maxima dintre cele doua grupuri, schimba raportul de forte si largeste accesul la informatie al alegatorilor. Astfel Uniunea Europeana ar putea deveni mai usor de inteles si mai interesanta pentru un numar mai mare de cetateni si nu doar pentru elite.
Acest pas este cu atit mai semnificativ cu cit are loc in contextul aniversarii, pe 25 martie, a cincizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, actul fondator al Uniunii Europene.
Bilantul arata clar contrastul dintre Europa de dinaintea semnarii Tratatului, un continent ravasit de doua razboaie mondiale si de profunde crize economice si Europa ultimilor cincizeci de ani, marcati de o pace si prosperitate inegalabile in istoria continentului.
Proiectul Uniunii Europene a avut success pentru ca generatiile fondatoare au fost decisiv marcate de devastarea cauzata de cel de al Doilea Razboi Mondial si puternic stimulate sa isi integreze economiile in asa fel incit sa previna repetarea unui conflict amplu intre adversarii traditionali europeni.
Votarea reprezentantilor nationali prin internet pentru prima oara arata efectele globalizarii asupra procesului politic si ofera o noua perspectiva chiar acum cind Uniunii Europene ii lipseste o viziune si un impuls unitare.
In contextul actual, stagnarea economica si apatia politica au creat o populatie mai mult sceptica decit entuziasta pentru proiectul european. Pe masura ce generatiile anterioare vor fi inlocuite cu cele noi, istoria primei jumatati a secolui trecut va juca un rol tot mai secundar in gindirea cetatenilor europeni. Pacea pe continent este deja considerata de multi ca fiind ceva banal, iar entuziasmul pentru Uniune este scazut, in ciuda faptului ca Uniunea in sine a fost cea care a consolidat valorile democratice si ale economiei de piata pe intregul continent, marindu-i astfel gradul de siguranta si prosperitate.
Sondajele arata ca scepticismul populatiei fata de proiectul european ramine ridicat, ba e chiar in crestere. Din 1979, cind au avut loc primele alegeri directe pentru Parlamentul European, procentajul electoratului care s-a prezentat la urne a scazut treptat de la 63% in 1979, la 56% in 1994, la 49% in 1999 la si la 45% in 2004. in plus, respingerea constitutiei europene de catre Franta si Olanda in iunie 2005, amindoua state fondatoare ale Comunitatii Economice Europene, a confirmat faptul ca Uniunea Europeana se afla nu numai in criza, ci intr-o “mare criza”, daca ar fi sa folosesc vorbele de atunci ale primului ministru luxemburghez, Jean-Claude Juncker.
Marea provocare actuala a politicienilor europeni este sa explice cit mai clar si mai convingator semnificatia si beneficiile Uniunii Europene unei populatii pentru care ororile razboiului nu mai sint amintiri vii ci doar lectii din manuale prafuite de istorie.
Salvarea ar putea veni, iata, chiar de la tehnologia tot mai indispensabila in ziua de azi, care pe de o parte le-ar permite politicienilor sa se organizeze si sa informeze populatia mult mai efficient, iar pe de alta, le-ar aduce alegatorilor nu numai accesul rapid si comfortabil la informatie, dar si posibilitatea de a se implica mai mult, fiind la un simplu 'click’ distanta de a-si sanctiona reprezentantii. in plus, accesul pe care il aduce tehnologia, are potentialul sa atenueze discrepanta dintre numarul celor cu drept de vot si a celor care se prezinta la vot, intarind astfel procesul democratic.
Cetatenii obisnuiti inteleg prea putin proiectul Uniunii Europe. Ramine acum de urmarit efectul tehnologiei moderne asupra relatiei dintre ei si politicieni. sansa mare pe care o ofera tehnologia, prin interactiunea maxima dintre cele doua grupuri, schimba raportul de forte si largeste accesul la informatie al alegatorilor. Astfel Uniunea Europeana ar putea deveni mai usor de inteles si mai interesanta pentru un numar mai mare de cetateni si nu doar pentru elite.
