Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Taranii braileni nu se grabesc sa solicite cota de lapte

Autoritatile se confrunta cu o situatie iesita din comun. Desi obtinerea unei cote individuale de lapte este singura modalitate prin care crescatorii de vaci mai pot comercializa productia dupa 1 ianuarie 2007, satenii nu prea se inghesuie sa o ceara. Inclusiv conducerea Ministerului Agriculturii s-a aratat ingrijorata si a solicitat autoritatilor competente din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) sa intensifice actiunile de popularizare si informare a cetatenilor.Ultimul bilant arata ca, la nivelul judetului, din cele 11.395 de formulare distribuite in teritoriu, s-au intors la Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Unitatii Judetene de Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (UJARZ), doar 1.757 de cereri, respectiv circa 15%. Pe componente, la capitolul cota de lapte pentru procesare, din 6.992 de cereri au fost completate si depuse 963, iar la capitolul vinzari directe din 4.393 de cereri distribuite s-au depus doar 794.Situatia este critica, rezultatele negocierilor cu Uniunea Europeana indicind clar: crescatorii care la 1 aprilie 2007 nu vor detine o cota individuala de lapte, nu-si vor mai putea comercializa productia nici catre fabricile de prelucrare, nici pe piata libera. In plus, ei nu vor beneficia de nici o subventie sau ajutor financiar, din partea comunitatii, nici de la bugetul national. La nivelul judetului nostru se estimeaza ca aproape 23.000 de crescatori de vaci ar trebui sa solicite DACL cota individuala.Sanctiunile UE sint drasticeLucrurile nu sint deloc simple, pentru ca neindeplinirea cotei de lapte stabilite in negocierile cu UE inseamna pierderi enorme pentru Romania. Cantitatea nerealizata va fi retrasa tarii noastre si redirectionata catre alte state membre UE.Taranii insa nu constientizeaza pericolul. Unii se tem ca aceasta cota va atrage dupa sine taxe si impozite, altii o percep ca pe un bir, asa cum era inainte de 1944, iar altii o confunda pur si simplu cu expresia utilizata in perioada comunista cind cota de lapte era o obligatie, de cele mai multe ori greu de realizat, si, deci, purtatoare de penalizari.Ei, bine, noua cota de lapte impusa de Uniunea Europeana nu are nimic in comun cu perceptiile de mai sus. De data aceasta, cota de lapte reprezinta un "bun" al crescatorului. El devine proprietar pe ea, o poate vinde, o poate dona sau o poate pastra. E o cota pe care si-o stabileste singur, pe baza productiei de lapte obtinuta, si in functie de cantitatea de produs pe care doreste sa o comercializeze la procesatori sau sa o vinda pe piata libera sub forma de lapte, brinza sau smintina etc. Crescatorii particulari care nu cer acum cota de lapte nu vor mai avea drept sa ceara si deci nu isi vor putea valorifica productia. Cei depistati ca vind lapte (chiar si prin vecini) fara a detine in proprietate o cota vor fi aspru sanctionati. In plus, ei nu vor mai avea acces la nici o subventie si la nici unul din programele de dezvoltare puse in practica de Guvernul Romaniei sau Comunitatea Europeana.




Categorie articol: 

Comentarii