Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Taifas cu psihologul

Iata-ne din nou sub ape. Ora stirilor de pe posturile de televiziune nu face decit sa ne infioare. Vedem case luate de ape, vedem oameni disperati, vedem cum se naruie totul in jurul oamenilor. De fiecare data, ajungem sa multumim domnului pentru faptul ca ne-a ferit inca de furia apelor. Se instituie o traire colectiva, o solidaritate care parca ar fi trebuit sa se manifeste mai demult. Nici nu stii ce sa spui intr-o asemenea situatie. Nici nu stii daca ai cuvintele necesare pentru a putea consola pe cineva intr-o asemenea clipa. Important este sa-l faci sa simta ca te afli alaturi de el.Durere acolo, dar este durere si aici. Fiecare considera ca durerea sa este cea mai mare. Stiind toate detaliile, mi se pare ca noi traim cea mai mare drama. E bine insa sa stim faptul ca altii trec prin clipe mult mai grele, prin momente mult mai dificile decit traim noi. Doar gindul ca se poate si mai rau ne poate salva, ne poate scoate din necaz. Ramine sa-l rugam pe bunul Dumnezeu sa ne intareasca spre a putea depasi toate necazurile. Stiind ca altii au fost incercati un pic mai mult decit noi, vom sti sa gasim in noi puterea de a rezista. Si nu doar atit. Vom sti sa cerem ajutor, sa lasam mindria la o parte, sa facem totul asa cum trebuie. Asta pina nu este prea tirziu.Roxana, 27 aniAparent duci o viata normala. Esti casatorita, ai doi copii, ai un loc de munca, ai si casa, dar... Exista totusi un "dar". Din pacate nu il poti defini. Ai vrea sa-l afli, sa-l definesti, se pare insa ca nu prea poti face acest lucru. Este ceva care te deranjeaza, simti ca ceva nu este in regula, nu poti insa sa treci peste aceste momente. Ai vrea sa stii ce se intimpla cu tine si mai ales ai vrea sa stii cum sa depasesti aceasta situatie.Ce sa-ti spun?... Cred ca nu esti singura in situatia aceasta. Din pacate, exista destui oameni care au cam tot ceea ce trebuie pentru ca ceilalti din jur sa-i invidieze si totusi... Acel ceva care lipseste, acel ceva care deranjeaza, a ajuns destul de frecvent, desi nu poate fi numit. Avem nevoie de multa rabdare, de mult calm, de multa intelegere pentru a putea depasi astfel de momente. Starea aceasta pe care acum tu o traiesti tinde sa devina destul de des intilnita. Ajungem sa auzim din ce in ce mai multi oameni care nu-si mai gasesc un sens vietii, care se vaita ca nu sint intelesi, ca si-ar dori altceva, ca...Numai prin rabdare, prin dragostea celui sau celor de alaturi, se pot depasi astfel de momente. Altfel...Viorel, 34 aniAi crezut ca atunci cind vei locui doar tu si familia ta, fara socri sau cumnati, cum stateati pina de curind, va va fi mai bine, ca nu vor mai fi atitea tensiuni intre tine si sotia ta. Ai vrea sa stii de ce persista aceste tensiuni, cum sa le faci fata si mai ales cum sa scapi de ele.Nu stiu in ce constau aceste tensiuni de care vorbesti tu, dar se pare ca ele au ajuns sa te afecteze destul de puternic. Poate ca tu singur ar trebui sa-ti lamuresti cauzele acestor tensiuni. Acum sinteti singuri, ar trebui sa aveti timp sa comunicati mai mult si sa lamuriti ceea ce nu este clar si mai ales ceea ce creeaza probleme. Am aceasta convingere ca atita timp cit comunicarea este umbrita de diferite disfunctionalitati, e posibil ca lucrurile sa nu mearga asa cum trebuie. De ce n-ati comunica pentru a va salva relatia?




Categorie articol: 

Comentarii