Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Sute de milioane la Dezvoltare

• consilierii au aprobat luna trecută bugetul de venituri şi cheltuieli al judeţului, respectiv municipiului pe anul 2020 • în ceea ce priveşte bugetul judeţului, discutăm despre o alocare pentru Secţiunea Dezvoltare de peste 195.156.000 lei , în timp ce la Municipiu - 281.242.000 lei • şi în acest an consilierii liberali au venit cu amendamente atât la CJ Brăila cât şi în CLM, însă le-au fost respinse pe bandă rulantă • o parte dintre consilierii din opoziţie au criticat nivelul atragerii de fonduri europene, în contextul în care bugetele sunt mai mici decât în anii anteriori

 

Consilierii judeţeni şi municipali au aprobat bugetul Brăilei pentru anul 2020. Discutăm despre mai bine de 195.156.000 lei pentru Dezvoltare, previzionaţi în bugetul judeţului şi 281.242.000 lei la Municipiu. Banii vor merge în mare parte pe proiectele deja începute din anii trecuţi. În ceea ce priveşte judeţul, aşa cum a anunţat preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, sumele cele mai mari au fost alocate către Sănătate şi Infrastructură. La Municipiu, primarul Marian Dragomir a subliniat, printre altele, că foarte multe investiţii în acest an vizează reabilitarea instituţiilor de învăţământ.

Cât despre dezbaterile privind bugetul judeţului şi municipiului Brăila, trebuie precizat că şi de această dată amendamentele consilierilor PNL au fost respinse pe bandă rulantă, ceea ce a condus la un boicot din partea acestora. Astfel, bugetele anului 2020 au fost aprobate doar cu votul PSD-iştilor şi aliaţilor acestora. Printre criticile venite din partea consilierilor din Opoziţie, s-a numărat şi lipsa atragerii de fonduri europene, în condiţiile în care bugetul 2020 este cel mai mic din acest mandat.

 

Domeniile prioritare pentru judeţul Brăila

 

Bugetului propriu de venituri şi cheltuieli este împărţit în două secţiuni: cea de Funcţionare, care cuprinde veniturile necesare finanţărilor cheltuielilor curente pentru realizarea competenţelor stabilite prin lege şi cheltuielile curente respective; cea de Dezvoltare, care cuprinde veniturile şi cheltuielile de capital aferente implementării politicilor de dezvoltare. În cazul judeţului Brăila, potrivit raportului proiectului bugetului, propunerile de sume privind veniturile ce urmează a fi încasate în anul 2020, s-a estimat suma de 216.119.000 lei. Din care, 135.099.000 lei pentru funcţionare şi 81.020.000 lei pentru dezvoltare. Pe scurt, veniturile proprii al CJ Brăila sunt în total 55.249.000 lei, la care se adaugă 81.823.000 lei - sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, încă 35.247.000 lei - subvenţii primite de la bugetul de stat şi alte administraţii, 680.000 lei - sume primite de la Uniunea Europeană pentru programe operaţionale finanţate în 2014-2020 şi 43.120.000 lei - sume primite de la Uniunea Europeană sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020.

Propunerile privind cheltuielile în 2020 se ridică la suma totală de peste 339.361.000 lei. Din care 144.204.000 lei pentru funcţionare şi 195.156.000 lei pentru dezvoltare.

Dacă ne concentrăm totuşi pe secţiunea Dezvoltare, cea care interesează în mod deosebit, interesant de precizat este că pentru Sănătate s-au alocat 35.164.000 lei, din care la Spitalul Judeţean - 20.565.000 lei (pentru dotări la blocul operator medical şi nemedical, aparatură medicală secţii, Amfiteatru şi spaţii anexe pavilionului A, dotări IT, dar şi proiectare şi execuţie reparaţii la instalaţia centralei termice, reabilitarea staţiei electrice, proiectare pentru reabilitarea compartimentului sterilizare Pavilion A, precum şi pentru Amfiteatru, dar şi reabilitarea spaţiului de amplasare a echipamentului RMN). O altă sumă importantă - 11.697.000 lei înseamnă cheltuieli de capital pentru aparatul propriu. Aici, pentru Cultură a fost alocată suma de 8.701.000 lei din care cei mai mulţi bani au mers la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati”; 3.294.000 lei pentru asigurări şi asistenţă socială; 28.711.000 lei pentru locuinţe, servicii şi dezvoltare publică; 1.512.000 lei pentru protecţia mediului - proiectul FEN SMID. De asemenea, deloc de neglijat - 103.383.000 lei pentru drumurile judeţene (lucrări de modernizare DJ203R, DJ211 - Lişcoteanca; DJ212A, Brăila-Măraşu; DJ255A, Cotu Lung-DN23; lucrări de reabilitare DJ211B Victoria-Mihai Bravu; DC59, Blasova-DJ212A; modernizarea infrastructurii pe traseul Gulianca-Ianca-Viziru; asigurarea accesibilităţii directe pe traseul Silistraru-Unirea-Gropeni; dotări utilaje pentru serviciul de lucrări publice).

De asemenea, suma de 123.242.000 lei din excedentul bugetar al anilor trecuţi a fost împărţită în felul următor: 114.136.000 lei pentru Dezvoltare, respectiv 9.105.000 lei pentru funcţionare - finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

 

Amendamentele liberalilor «date la gară»

 

În timpul şedinţei ordinare din luna februarie, când s-a dezbătut proiectul de buget pe anul 2020, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă a propus alocarea unor sume suplimentare pentru asocierile cu comunele, oraşele şi Municipiul Brăila. Acesta a afirmat că în prezent au fost alocate 25 milioane lei pentru acest lucru şi a propus alocarea a încă 20 milioane lei din fondul de rezervă pentru susţinerea proiectelor comunelor,deci un total de 45 milioane lei. Amendamentul a picat la vot. Liberalul Ovidiu Nechita a venit la rândul său cu un amendament. Acesta a criticat faptul că existau discrepanţe uriaşe între sumele alocate pentru cofinanţări în acest an şi cele previzionate pentru următorii ani, astfel că a solicitat o modificare a sumei din fondul de rezervă, de la 500.000 lei la 800.000 lei. Consilierul judeţean PNL Marian Sârbu a propus ca o sumă de cel puţin 1 milion lei să fie prevăzută în buget pentru dotarea Spitalului Judeţean, în special a secţiei de Cardiologie - Pediatrie, cu propunerea ca banii să fie luaţi din fondul de rulment. Colegul acestuia, Dănuţ Lungu, a propus alocarea unei sume de 250.000 lei pentru identificarea unui teren pe care să fie realizat viitorul parc industrial al Brăilei. Mai exact pentru studiul de fezabilitate şi ce ar mai fi necesar. Niciunul dintre amendamentele amintite nu au fost aprobate. Ulterior, proiectul privind bugetul a fost aprobat  în forma iniţială. Consilierul judeţean PND Simona Drăghincescu nu a participat la vot, iar consilieri liberali şi PND-istul Cătălin Iordache s-au abţinut.

 

Bugetul Municipiului: 266.242.000 lei pentru Dezvoltare

 

În şedinţa ordinară a CLM Brăila din 20 februarie, consilierii municipali au aprobat la rândul lor bugetul de venituri şi cheltuieli, dar şi bugetul general centralizat al Municipiului Brăila pentru anul 2020. Potrivit sintezei veniturilor secţiunii de funcţionare prezentate în raportul de specialitate al proiectului, veniturile Municipiului Brăila au fost previzionate în 2020 la 309.470.000 lei, în total.  Din care 279.892.000 lei - venituri proprii. Ei bine, aceeaşi sumă a fost propusă şi pentru cheltuielile secţiunii de funcţionare în acest an. În ceea ce priveşte veniturile secţiunii de dezvoltare, precizăm că este vorba despre 266.242.000 lei în total, din care 720.000 lei venituri proprii.

Pentru cheltuielile secţiunii de Dezvoltare, care ne interesează în mod deosebit, deoarece de aici se dau bani pentru investiţii, au fost previzionate la 281.242.000 lei în anul 2020. Din care, 510.000 lei pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

Consilierii municipali au aprobat şi bugetele tuturor instituţiilor subordonate, iar apoi bugetul centralizat al Municipiului Brăila în 2020. Potrivit raportului proiectului, veniturile bugetului general centralizat al Municipiului Brăila pe anul 2020, include: 575.713.000 lei - veniturile bugetului local; 128.491.000 lei - veniturile bugetului insistuţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local; 41.897.000 lei - veniturile bugetului instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii. Din acelaşi document aflăm că prin totalizarea acestora s-a obţinut suma de 746.101.000 lei, iar prin eliminarea transferurilor, care însumează 91.852.000 lei, au rezultat veniturile bugetului general centralizat al Municipiului Brăila, în sumă de 654.249.000 lei. Practic, cheltuielile bugetului general centralizat al Municipiului Brăila pe anul 2020 sunt estimate la nivelul sumei de 680.234.000 lei. Diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile bugetului general centralizat al municipiului Brăila pe anul 2020, respectiv suma de 25.985.000 lei, se acoperă din excedentul bugetar al anului precedent.

 

Nici la Municipiu liberalii nu au avut noroc mai mult

 

Consilierul liberal Adrian Tabarac a dorit să atragă atenţia că şi celelalte ramuri sportive au nevoie de susţinere la Brăila, nu doar handbalul. Acesta a propus, prin amendament, ca 332.000 lei să fie folosiţi pentru sportul brăilean şi nu pentru achiziţionarea unui ecran exterior, aşa cum era prinsă această sumă la un capitol din buget. La rândul său, PNL-istul Constantin Sârbu a propus un amendament privind alocarea sumei de 350.000 lei, ce fusese alocată pentru reabilitarea gardului Cimitirului “Sfânta Maria”, pe modelul celor care au fost modernizate deja şi acoperite cu fotografii la nivelul oraşului, astfel încât să se realizeze un studiu de fezabilitate privitor la transformarea Pieţei Radu Negru într-o parcare modernă. Bogdan Botea de la PND a atras atenţia că în 2020 a fost cel mai mic buget pe care l-a avut Municipiul Brăila în acest mandat. Acesta a anunţat că nu este de acord cu structura proiectului de buget, cu foarte mulţi bani pentru cheltuieli de personal şi bunuri şi servicii, astfel că nu va vota “pentru” bugetul Municipiului în 2020.

Amendamentele propuse de liberali au fost supuse votului, însă au fost respinse cu 7 voturi “pentru” şi 19 “abţineri”. Ulterior proiectul bugetului a fost aprobat, dar cu abţineri din partea liberalilor, a lui Botea şi a consilierului municipal independent Lucian Căprariu.

 

Eterna problemă: prea puţine fonduri europene atrase

 

Cu ocazia dezbaterii proiectului general centralizat al Municipiului Brăila în 2020, Căprariu a dorit să atragă atenţia asupra unui top realizat recent de Ziarul Financiar, care plasa Brăila pe ultimele locuri la absorbţia de fonduri structurale. Acesta a dorit să reamintească plenului că nu este prima oară când semnalează problema atragerii de fonduri europene la Brăila şi a comparat oraşul cu altele din Vestul României. Primarul Marian Dragomir a ţinut să sublinieze totuşi că analiza făcută de Ziarul Financiar vizează fondurile atrase atât de administraţii, însă la pachet cu cele atrase de privaţi. Edilul-şef a afirmat că municipalitatea şi-a făcut treaba, însă din păcate la Brăila, agenţii economici nu au atras foarte multe fonduri europene, spre deosebire de oraşele care au fost clasate pe primele locuri în respectivul top.

“Articolul se referă la o chestiune cumulată. Administraţie publică, primărie municipiu, consiliu judeţean, primării comune şi agenţi economici privaţi! În ceea ce priveşte Primăria Municipiului Brăila, dumneavoastră ştiţi foarte bine, că pe Axa 4, alocată administraţiei publice, suma pentru municipiu Brăila este de 181 milioane lei. Primăria a depus proiecte în valoare de 265 milioane lei. Deci supracontractare. Din acest motiv consilierii prezenţi în sală din partea unui partid, nu au dorit să voteze proiectul Baldovineşti (n.r. - referire la consilierii PNL), la care contribuţia Primăriei Brăila era de peste 2%, pentru a atrage fonduri europene. Dânşii s-au opus în acel moment. Noi ne-am asumat în continuare. Am depus proiectul şi am primit adresă de la Minister prin care ni se face dovada că la proiectul Baldovineşti, cofinanţarea din partea Municipiului Brăila va fi de 2% şi nu de 70% cum era iniţial. Noi am depus mai multe proiecte decât suma alocată Primăriei Municipiului Brăila, dar nu putem să fim noi învinovăţiţi pentru că în judeţe la care făceaţi dumneavoastră referire, agenţii economici au depus mai multe proiecte decât au făcut-o cei din Brăila”, a declarat Dragomir.

PNL-istul Adrian Tabarac a insistat asupra faptului că la vremea dezbaterilor pe tema proiectului legat de Şoseaua Baldovineşti, deşi liberalii au întrebat din ce capitol bugetar vor fi luaţi banii pentru cofinanţarea acestei investiţii, nu au primit un răspuns, astfel că au decis să se abţină.

Şi proiectul privind bugetul general centralizat al Municipiului a fost adoptat, însă tot cu abţineri din partea consilierilor PNL, Botea şi Căprariu.




Categorie articol: 

Comentarii