Sute de brăileni au primit în ultima perioadă adrese din partea Primăriei, prin care instituția îi înștiințează că terenurile pe care ei le folosesc drept curți, de zeci de ani, nu sunt ale lor ci ale municipalității și că trebuie să demareze de urgență procedurile de intrare în legalitate. Deși, aparent, sesizarea pare perfect legală, consilierul liberal Vasile Varga atrage atenția că termenii folosiți de reprezentanții primării nu sunt corecți și, mai mult, procedurile recomandate de juriștii instituției nu sunt juste. Pentru că, susține Varga, conform legii, oamenii nu ar trebui să fie puși aiurea pe drumuri și obligați să cheltuie în instanță sume importante pentru a dobândi dreptul de proprietate, ci consiliați să rezolve problema printr-o procedură simplă și necostisitoare. Primarul recunoaște o parte din vina juriștilor instituției pe care o conduce, drept pentru care le-a solicitat acestora să acorde mai multă importanță cererilor cetățenilor și doar acele cazuri extreme să fie înaintate instanțelor. Din păcate însă, zeci de cetățeni au demarat deja procedurile de obținere a dreptului de proprietate sau concesiune, proceduri care, automat, au presupus și cheltuirea unor sume de ordinul zecilor de milioane de lei vechi.
Deși există de zeci de ani, străzi întregi nu apar în scriptele Primăriei
Secretarul municipiului Brăila, Iorga Stoian, a fost atenționat la cea mai recentă ședință a CLM de către consilierul local PNL Vasile Varga asupra unei formulări folosite într-o adresă trimisă către sute de brăileni și care liberalului i s-a părut abuzivă. Mai precis, în cadrul ședinței respective de CLM, Vasile Varga a dat citire unei adrese, primite de altfel de mai mulți cetățeni, în care scria: "Conform adresei Direcției Finanțelor Publice, terenul în suprafață de .... pe care îl folosiți, aparține municipiului Brăila. În consecință, vă invităm la sediul instituției, situat ..., pentru a reglementa situația juridică". Consilierul PNL s-a arătat indignat de faptul că Primăria afirmă că este proprietarul unor terenuri ocupate de oameni de 20 - 30 de ani, ba mai mult, în loc să le rezolve acestora problema așa cum cere Legea 18/1991, se judecă cu ei și, cumva, îi forțează la concesionări. Precizăm că este vorba de o adresă trimisă celor care au cumpărat teren și case în perioada 1975 - 1990 și care nu au avut acte cadastrale sau cărți funciare. Cum, în prezent, legea prevede că nu se poate face nicio tranzacție imobiliară fără carte funciară, lumea a început să își facă măsurătorile cadastrale și să coreleze datele privind terenul pe care îl ocupă de atâția ani, cu datele care existau la Primărie și la Cadastru. De foarte multe ori, s-a dovedit că deși existau de zeci de ani, străzi întregi nu apăreau în scriptele Primăriei. Totodată, alți brăileni, în special în Lacu Dulce, nu au avut niciodată acte pe casele în care locuiesc familiile lor de zeci de ani.
Situații neclare pentru sute de brăileni
Există două situații în care se găsesc acum foarte mulți brăileni. Una, în care, acum 30 de ani, de exemplu, unei persoane i s-a dat în folosință o bucată de teren. Persoana și-a construit casă, care mai apoi a fost vândută, cu teren cu tot, către o altă persoană, și tot așa, până în prezent. Sau a fost moștenită. În tot acest timp, proprietarii au plătit pentru casă și teren impozite, însă pentru teren nu au avut niciodată acte de proprietate. Acum persoanele respective sunt chemate să își rezolve situația juridică, iar teoretic, dacă vin la Primărie cu o măsurătoare topografică autorizată, niște declarații de la doi vecini și dacă plătesc la Administrația financiară și impozitul pe diferența de teren dintre suprafața declarată până acum și cea real măsurată, Prefectura ar trebui să îi împroprietărească imediat, fără probleme. A doua situație se referă la cei care au primit acum 30 de ani un teren, au ridicat o casă pe el, dar s-a schimbat proprietarul fără a se întocmi acte în acest sens. Cu toate astea, cum la Finanțe s-a putut plăti un fel de impozit pe declarația pe propria răspundere a cetățeanului, acum și cei care se găsesc în această situație pot face cerere la Primărie, urmând aceeași procedură ca mai sus, însă lor li se va da terenul în concesiune pe durata existenței construcției. Mai există însă și persoane, în general prin Lacu Dulce, care locuiesc în case pentru care nu au acte și ocupă terenuri pentru care nu au plătit niciodată nimic. Fostul primar Anton Lungu a încercat la un moment dat să le rezolve problema, punându-i să își plătească impozitele, apoi concesionându-le terenul pentru ca ei să își poată face acte pe case și de aici acte de identitate și tot ce rezultă. Însă de atunci unii au uitat să își plătească dările către stat și au apărut alții, care au întemeiat străzi întregi, ce nu apar în niciun fel de acte.
Secretarul Primăriei spune că problema se va clarifica în 2 - 3 ani
"Domnule secretar, primesc aceste adrese oameni în vârstă, nu e normal să scrieți că e terenul Primăriei, pentru că nu e. Conform legii, nu e. Nu știu cui i-a dat prin minte să scrie așa ceva. Mi se pare injustă expresia", a atras atenția Varga. În ce îl privește, secretarul Iorga Stoian a explicat că acțiunea cu adresele a început acum 2 -3 săptămâni și că la unii diferența dintre terenul pe care îl dețin în acte și cel pe care îl ocupă în fapt este și de 200 de metri pătrați, iar alții nu au deloc acte: "Da, e adevărat că unii plătesc impozit din '74, dar au fost împroprietăriți de Prefectură pentru ce au în acte și acum sunt chemați pentru diferența de teren. Sunt mulți cei care solicită împroprietărirea. Mă rog, au plătit unele impozite. Dar acum ne clarificăm încet, încet, și va dura 2 - 3 ani", a dat Iorga Stoian o explicație pe care mulți dintre cei aflați în sală nu prea au înțeles-o. Simțindu-se cu mingea ridicată la fileu, așa cum singur a declarat, Varga a contracarat: "Conform art. 258, al. 8, din Codul Fiscal, nu trebuie chemați cetățenii ca pentru o diferență de teren să obțină o sentință judecătorească. Unde este diferență, se prezintă omul la administrația financiară și plătește impozitul pe diferența de teren. Nu se poate să îi târâți prin instanță. Că a mai fost o mafie de juriști în Primărie, care acum nu mai sunt la Brăila și care au obținut sentințe peste sentințe. E adevărat că toată lumea trebuie să intre în legalitate, dar sintagma folosită de dumneavoastră nu e corectă", a mai adăugat PNL-istul.
În final, secretarul a promis că se va modifica formularea din adresele care vor fi trimise de acum înainte, pe acestă temă. Legat de acest subiect, primarul Simionescu a ținut să facă un comentariu, și anume că Primăria are toată disponibilitatea să rezolve problemele cetățenilor, dar că trebuie admis și faptul că unii dintre aceștia, care acum zeci de ani au primit teren în concesiune de la Primărie, au uitat să mai plătească și concesiunea, și impozitele. "Observația d-lui Varga este cât se poate de pertinentă, iar eu doresc să rezolv problemele oamenilor. Așa că am ținut cont de ce a spus și le-am dat juriștilor din Primărie temă să rezolve lucrurile, acolo unde se poate, la modul ăsta, adică să se evite instanța. Pentru că avem 3 cazuri: cei care au acte pe casă, dar nu au pe teren... iar aici e clar că așa vom rezolva, cum a spus domnul Varga, cei care nu au acte pe nici unele, dar au plătit o anumită formă de impozit sau concesiune, ceva, de-a lungul timpului, deci și-au dovedit buna credință și a căror problemă o vom rezolva la fel, și cei care nu au niciun fel de acte, dar nici nu au plătit nimic....Aceștia va trebui să apeleze la instanță".
"Până acum ne spuneau că nu figurăm pe hartă, iar acum nu mai știu cum să ne jupoaie"
În cartierul Chercea, cele mai multe familii au primit deja adresa din partea Primăriei. Puțini însă s-au și conformat, și aceasta pentru că foarte mulți se află deja în diferite stadii de lucru cu dosarele privind concesionarea terenurilor pe care le dețin de zeci de ani, dar pentru care nu au acte de proprietate. Mulți ne-au spus că dosarele lor sunt la tribunal dar a fost oprită orice acțiune, mai întâi pe timpul vacanței judecătorești și apoi din cauza grevei magistraților. Așteaptă însă vești din partea avocaților. Ei ne-au mai spus că, deși acum autoritățile se înghesuie să îi "catalogheze" drept infractori care folosesc o proprietate fără să aibă acte asupra ei, vina nu este nici pe departe a lor, ci a sistemului. Mai întâi, pe vremea lui Ceușescu le-au fost ridicate toate actele și au primit înapoi doar pe cele pentru casă și câțiva metri pătrați împrejurul ei. Zeci de ani nu i-a întrebat nimeni nimic, apoi, după revoluție, când au început ei să se intereseze li se spunea că terenul nu figurează în actele Primăriei. Și ar fi rămas mult și bine în situația asta dacă în zonă nu ar fi început lucrările pentru apă curentă și canalizare. Pentru că, spun oamenii, până acum niciodată, nimeni, nu i-a întrebat nimic. Plăteau la fisc taxele și impozitele cu care figurau și atât.
"Părinții mei au cumpărat această proprietate în 1974. De atunci plătim taxe și impozite pentru casă și pentru teren în suprafață de 250 mp. Când a început să se construiască rețeaua de canalizare și de apă potabilă, au venit niște domni de la Primărie și au început să ne întrebe ce suprafețe deținem, că nu e în regulă pentru că în realitate curțile noastre sunt mai mari decât suprafețele cu care figurăm la fisc. Ne-au spus că ne amendează, dacă nu intrăm în legalitate. Aici, în colțul nostru, aproape toți vecinii au început. Acum suntem în proces cu Primăria, așteptăm să ne sune avocatul când se termină procesul. Noi am cheltuit deja în jur de 15 milioane de lei, așa că nu mă mai interesează că primarul și-a dat seama acum că a fost abuziv să ne cheme în judecată. Dar știți ce a fost cel mai greu în toată această afacere? Umilințele pe care a trebuit să le îndurăm și pe holurile primăriei, cât timp am pierdut, de câte ori m-am învoit de la serviciu. Iar la tribunal, eram în rând cu toți hoții", ne-a povestit dezamăgită Florentina C.
"Noi am început documentația pentru o suprafață de teren de 240 mp, din în curtea părinților. Am început o construcție în anul 2005. Am plătit până în prezent 6 milioane de lei cadastrul, vreo 2 milioane taxe și timbre, fiscale sau judiciare, plus 7 milioane de lei avocatul, pentru că ne-am judecat cu Primăria. Acum am hotărâre judecătorească definitivă pentru teren. Am mai plătit 5 milioane de lei reprezentând 30% din valoarea construcției, stabilită de un evaluator. Și am mai înțeles că spre sfârșit va mai trebui să plătim impozitul pentru casă și teren, de la momentul începerii construcției, dar nu știm exact la ce sumă se va ridica asta. De exemplu, am avut niște vecini care aveau construcția de prin anii '70 și au plătit milioane bune. Dar asta doar ce am auzit. Nu mi se pare corect, mai ales că noi avem cerere depusă la Primărie pentru teren pe Legea 15 încă din 2004. În toți acești ani nimeni nu ne-a ajutat cu nimic și acum dacă am început să contruiesc un acoperiș au sărit toți că am încălcat legea. Eu, marele infractor. Ca să nu mai spun că de fiecare dată de câte ori am intrat în audiență la fostul primar Cibu, ne spunea că noi nici nu figurăm pe hărțile cadastrale. De asta, inițial, noi nici nu am fost prinși în proiectul cu apă curentă și canalizare pentru că nu figuram în hărți. Așa ni s-a spus și puteți să întrebați vecinii că toți am fost, în grupuri sau separat, de nu știm câte ori în audiență la Primărie", a explicat Marius P.
"Până nu ne-a pus Simionescu asfaltul ăsta și nu ne-a tras apă și canalizare nimeni nu ne-a băgat în seamă. Așa e cum zice băiatul ăsta, nu o dată ni s-a spus că nu figurăm pe hartă, iar acum trebuie să cheltuim milioane ca să facem acte pe pământul pe care îl avem din '70. Că aici a fost curtea mea mereu, n-am mărit-o eu acum. El are bani să umble că e tânăr, da' eu dintr-o pensie de 4,5 milioane de lei de unde să am? Nu știu ce o să fac să intru în legalitate, așa cum îmi spun ăștia, ce-o mai fi însemnând și asta. Vecina de aici, din spate, a făcut împrumut la CAR pensionari pentru actele astea, astălaltă a început și ea să umble da' între timp a murit, ce-or mai face copiii, ei știu. Da' eu nu pot să umblu și nici la CAR nu pot că abia am făcut împrumut pentru lemne. Că până acum ne spuneau că nu figurăm pe hartă, iar acum nu mai știu cum să ne jupoaie", a adăugat Ilinca S.
Prefectura îndeamnă brăilenii să își rezolve problema cât mai repede
De partea cealaltă, subprefectul Florin Cârligea a ținut să precizeze că cererile care au ajuns la Prefectură au fost rezolvate conform legii și că nimeni nu a fost nemulțumit: "Într-adevăr, sunt sute de cazuri și îi îndemn pe oameni să vină să își rezolve problemele, pentru că e spre binele tuturor. La majoritatea va fi simplu, cu o cerere, schiță cadastrală, declarații ale vecinilor, impozit plătit...Nu trebuie să ajungă la instanță. Sunt și cazuri particulare, dar acestea sunt mai rare", a adăugat subprefectul.
