• marii crescători de porci din România se tem că virusul pestei porcine este răspândit intenţionat • conducerea Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România nu exclude ca acest lucru să se fi întâmplat inclusiv la ferma cu 25.000 de porci din Gulianca, judeţul Brăila, unde boala a apărut în ciuda faptului că măsurile de biosecuritate erau draconice • deocamdată, autorităţile veterinare nu confirmă aceste suspiciuni • cert este că, la un an şi jumătate de la confirmarea primului caz de pestă porcină în România, judeţul Brăila este cel mai afectat de acest flagel • crescătorii brăileni au pierdut circa 250.000 de porci, iar statul a fost păgubit cu peste 200 milioane de lei, bani acordaţi numai în judeţul nostru cu titlul de despăgubiri
Anul nou a început cât se poate de prost pentru zootehnia brăileană, mai exact pentru sectorul crescătoriilor de porci, care pare să nu mai scape de flagelul pestei porcine africane. Din vara anului 2018 - când a apărut primul caz pe raza judeţului nostru - până în decembrie 2019, din cauza acestui virus au fost ucişi peste 250.000 de porci şi s-au cheltuit pentru despăgubiri mai mult de 200 milioane de lei de la bugetul de stat, ceea ce face din Brăila unul dintre cele mai afectate judeţe la nivel naţional. Ca şi cum acest lucru nu era suficient, încă din primele zile ale lui 2020 a fost confirmat un nou focar de pestă porcină în incinta unei ferme recent înfiinţate, unde se aflau circa 25.000 de exemplare. Tot acest efectiv este în prezent în curs de eutanasiere, cadavrele fiind, în mare parte, incinerate şi în mai mică măsură îngropate. Apariţia pestei porcine în ferma deschisă, în 2017, de un investitor danez în satul Gulianca, comuna Salcia Tudor, a ridicat imediat mari semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât era unanim recunoscut faptul că societatea respectivă respecta cu stricteţe cele mai drastice măsuri de biosecuritate. Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România, a declarat pentru siteul national.ro că nu exclude ca virusul să fi fost introdus intenţionat, de un angajat, în incinta fermei din Gulianca. “Pentru noi a fost o mare surpriză, cunoaştem bine ferma respectivă, acolo s-au aplicat măsuri drastice de biosecuritate şi totuşi tragedia s-a întâmplat. Este surprinzător că s-a întâmplat la o fermă de o calitate şi de o ţinută profesională atât de înaltă. Cel mai probabil putem spune că tot omul a fost cauza principală, este vorba despre introducerea virusului în fermă de către un angajat, dar aşteptăm în acest sens şi confirmarea autorităţilor. În fiecare dintre aceste cazuri ar trebui să existe o anchetă epidemiologică, din păcate însă, aceste anchete, care ar fi putut da o imagine unitară la nivelul ţării, nu sunt publice şi nici ANSVSA nu a ieşit să spună care a fost cauza. Dacă nu ştim aceste cauze este foarte greu să ne apărăm împotriva acestui flagel care nu iartă. În fermele comerciale, schimbarea completă a hainelor la intrare şi duşurile pentru decontaminare sunt reguli impuse de foarte multă vreme. Nu excludem faptul că virusul ar fi putut fi introdus intenţionat. Oricum, toţi fermierii sunt deja îngroziţi, tocmai pentru că ei au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a se proteja”, a declarat Ioan Ladoşi, citat de national.ro. Acesta a mai spus că şi alţi fermieri din ţară au luat măsuri draconice de biosecuritate, însă tot au fost afectaţi de pesta porcină africană. “În niciun spital din România sau din afară nu există astfel de măsuri, pe care fermierii le-au implementat. Şi cu toate acestea, suntem fără apărare în faţa factorului uman”, afirmă preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.
Au făcut tot ce le-a stat în putinţă să ţină pesta departe, dar fără succes
Ferma din Gulianca a fost înfiinţată în 2019, halele unde erau crescuţi porcii fiind construite de la zero, după cum ne-a informat Dragoş Frigioiu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Brăila. Este vorba, concret, de un punct de lucru al firmei cu capital româno-danez “Olsuin” SRL, cu sediul social în comuna Goleşti, judeţul Vrancea. Reprezentantul DSVSA Brăila ne-a confirmat faptul că în crescătoria de suine de la Gulianca se foloseau tehnologii de ultimă oră şi că măsurile de biosecuritate erau strict respectate. În ceea ce priveşte suspiciunile de sabotaj, oficialul ne-a declarat, însă, că nu există date oficiale care să certifice o astfel de teorie. “Nu se pune problema în momentul de faţă ca virusul să fi fost introdus intenţionat în incinta fermei. Nu avem informaţii în acest sens şi nici din partea agentului economic respectiv nu s-a primit vreo sesizare pe tema aceasta”, ne-a declarat Dragoş Frigioiu.
Ce este sigur în momentul de faţă este că focarul de pestă porcină africană de la ferma din Gulianca a fost confirmat de analizele de laborator, astfel că s-a declanşat procedura obligatorie de eliminare a întregului efectiv de porci, de circa 25.000 de exemplare. Cei mai mulţi dintre porcii sacrificaţi sunt incineraţi, iar cenuşa este îngropată. Sunt şi situaţii când cadavrele sunt direct îngropate, fără a fi arse în prealabil.
Crescătoria de porci din Gulianca are în jur de 60 de angajaţi, mare parte dintre aceştia fiind localnici. Primarul comunei Salcia Tudor, Florin Moroiu, ne-a declarat că, după cum i-au spus investitorii, oamenii îşi vor păstra locurile de muncă, deoarece există intenţia repopulării fermei, după stingerea focarului. Nici primarul nu îşi explică apariţia pestei porcine, în condiţiile în care investitorii erau foarte serioşi în ceea ce priveşte normele de biosecuritate. De altfel, şi printre localnici era foarte bine cunoscută stricteţea celor care administrau ferma de porci. “Erau disperaţi să ţină virusul departe de ferma lor. Pe un angajat pe care l-au depistat că creşte porci acasă l-au dat afară imediat, ca să fie siguri că nu se va întâmpla să aducă boala pe haine sau pe încălţăminte. De altfel, din câte am înţeles, nu intra nimeni în fermă fără să îşi schimbe hainele şi fără să facă duş înainte”, ne-a spus un localnic din Gulianca.
Reporterii noştri au încercat să obţină un punct de vedere şi de la firma “Olsuin” SRL, însă reprezentanţii acesteia au preferat să nu facă niciun comentariu.
Brăila, judeţul cel mai afectat de pesta porcină africană
În primele zile ale anului în curs, pe lângă focarul de la ferma cu 25.000 de porci din Gulianca, a mai apărut un focar de pestă porcină africană şi într-o gospodărie de pe raza comunei Tichileşti. În gospodăria respectivă erau crescuţi 25 de porci. Noile cazuri vin să confirme faptul că judeţul Brăila se află pe primul loc, la nivel naţional, în ceea ce priveşte ravagiile făcute de pestă. Astfel, în 2018 şi 2019, au fost ucişi în toată ţara, potrivit presei centrale, 543.000 de porci, din care aproape jumătate provin numai din judeţul Brăila. Concret, în 2018, la Brăila au fost confirmate 11 focare de pestă porcină africană în incinta unor ferme de porci a căror efective totale erau de 195.000 exemplare. În acelaşi an, la gospodăriile populaţiei s-au confirmat 127 de focare, fapt ce a dus la eutanasierea a 32.300 de porci. Asta deoarece, după cum se ştie, în primele luni de la apariţia pestei porcine africane autorităţile au dispus uciderea tuturor porcilor existenţi în localităţile unde s-au confirmat focare. Ulterior, spre sfârşitul anului 2018, s-a renunţat la această metodă, aplicându-se eutanasierea doar în gospodăriile unde au apărut efectiv cazuri de boală.
În 2019, pe raza judeţului Brăila s-au confirmat 85 de focare, dintre care patru la societăţi comerciale, cu un număr de 22.500 porci eutanasiaţi, 78 la gospodăriile populaţiei, cu 5.437 exemplare eliminate, şi alte trei focare pe fondurile de vânătoare.
Pe lângă toate acestea, anul 2020 a început, din păcate, “în forţă”, cu cei 25.000 de porci care sunt în curs de eliminare la Gulianca, şi cu cei 25 din gospodăria de la Tichileşti incluşi, de asemenea, pe lista neagră a autorităţilor veterinare.
În ceea ce priveşte despăgubirile acordate de stat, în 2018 s-au acordat circa 142 milioane de lei pentru societăţile comerciale afectate de pesta porcină şi 28,5 milioane de lei pentru gospodăriile populaţiei. În 2019, exploataţiile comerciale afectate au primit despăgubiri de 27,6 milioane de lei, iar crescătorii particulari au încasat 5,01 milioane de lei în contul porcilor care le-au fost confiscaţi şi ucişi.
Deocamdată, pentru ferma de la Gulianca dosarul de despăgubire încă este în curs de întocmire.
Unele dintre fermele brăilene unde a pătruns virusul pestei porcine nu şi-au mai reluat activitatea. Este cazul societăţii “Romsoci” de la Tichileşti, fostă afacere a familiei Caruz, care s-a închis definitiv după ce, în toamna anului 2018, a rămas fără un efectiv de 35.000 de exemplare. În schimb, “Tebu” Gropeni - una dintre cele mai mari ferme de profil nu doar din România ci din Europa, dacă se ţine cont de faptul că, în 2018, când a fost “lovită” de pestă, avea un efectiv de 140.000 de porci - a început operaţiunea de repopulare, după ce focarul de boală a fost eliminat. Potrivit DSVSA Brăila, şi alte ferme afectate - una dintre ele aflată la Însurăţei - şi-au exprimat intenţia de a repopula, în vederea reluării activităţii. Şi investitorii de la Gulianca au această intenţie, potrivit informaţiilor vehiculate în acest moment.
