Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Supliciul gunoaielor

Într-o ţară care se vrea europeană, nu se cade ca gunoaiele să fie aruncate aiurea pe marginea şanţului, pe câmpuri sau pe oriunde îi trece unuia sau altuia prin cap. Tocmai de aceea, în perioada preaderării, Uniunea Europeană i-a impus României să închidă toate gropile de gunoi clasice şi să folosească doar depozite ecologice. Pe plan intern, acest aspect s-a stipulat încă din 2005, prin Hotărârea de Guvern nr. 349. Se ştia, deci, de acum patru ani, că vechile platforme de gunoi nu se mai pot folosi decât până în iulie 2009. Pe ultima sută de metri, primarii din judeţul Brăila au reuşit, în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, să închidă toate gropile comunale de deşeuri. Din acest punct de vedere, judeţul nostru este un caz fericit, fiind dat ca exemplu pozitiv la nivel central, de conducerea Gărzii Naţionale de Mediu Bucureşti. Asta pentru că multe alte judeţe n-au reuşit să respecte termenul limită, stabilit pentru 16 iulie 2009. Numai că, după desfiinţarea fostelor gropi de gunoi din mediul rural, autorităţile locale şi judeţene brăilene s-au pomenit privindu-se unele pe altele, clipind des. Pe urmă au ridicat din umeri şi s-au întrebat: "Bun, pe asta am făcut-o, dar mai departe cum procedăm?".

"Da-ţi-le foc!"

În acest moment, gestionarea deşeurilor în mediul rural brăilean este ţinută în loc, pe de o parte, de ritmul prea lent al măsurilor administrative, iar pe de alta de mentalitatea necizelată a populaţiei săteşti. Practic, fiindcă nu exista o alternativă, după închiderea vechilor platforme de colectare a deşeurilor, primarii le-au cerut oamenilor să-şi ducă gunoiul de grajd pe propriile terenuri agricole, unde poate fi folosit ca îngrăşământ natural. Problema PET-urilor s-a rezolvat, în toate satele, prin amplasarea unor ţarcuri de plasă, în centrul localităţii. Sticlele de plastic sunt duse acolo şi preluate, lunar, de o firmă specializată. Mai rămâne problema gunoiului menajer, adică a resturilor care rezultă din gospodăriile sătenilor. Exceptând resturile alimentare, folosite la ţară pentru hrana animalelor, în majoritatea comunelor oamenii au fost îndrumaţi să depoziteze în curte tot ce înseamnă gunoi menajer, până când se va pune la punct un sistem de colectare. Au fost cazuri când indicaţia primită de la Primărie a fost să le dea foc. Aşa s-a întâmplat la Tudor Vladimirescu, unde primarul Constantin Vasile vrea cu tot dinadinsul să nu vadă gunoaie aruncate pe la marginea satului, însă nu a reuşit încă să încheie un contract cu un operator de salubritate, aşa cum au făcut alte primării ale localităţilor situate în aproprierea municipiului, cum ar fi Chiscani, Tichileşti, Cazasu sau Gropeni. "Am încercat să organizăm o licitaţie, în septembrie, dar a trebuit să o anulăm, fiindcă au fost nişte probleme. Sper să reuşim, luna aceasta, să scoatem la licitaţie activitatea de colectare a deşeurilor din Tudor Vladimirescu şi satele arondate, Scorţaru Vechi şi Comăneasca. Până atunci, gunoiul se stochează în curte şi i se dă foc. Cine nu procedează aşa ia amendă. Am prins, zilele trecute, pe cineva care aruncase deşeuri pe câmp. I-am explicat că nu mai are voie să facă aşa ceva, fiindcă ne urmăreşte Uniunea Europeană cu sateliţii şi că o să fie amendat, dacă nu îi dă foc până a doua zi. Omul a înţeles şi s-a conformat", ne-a povestit Constantin Vasile, un primar care pare ferm convins că metoda arderii resturilor menajere nu dăunează cu nimic mediului înconjurător.

 

00deseu2
Comunele situate în apropierea municipiului au posibilitatea de a beneficia de serviciile operatorilor de salubritate. La Chiscani, de exemplu, "Braicata" colectează deşeurile de câteva luni

Satele de lângă Brăila pot fi deservite de operatori de salubritate

 

Pentru localităţile situate în apropierea municipiului, problema colectării deşeurilor este mai simplu de rezolvat, fiindcă pot încheia contracte cu firme specializate. În prezent, operatorul de salubritate "Braicata" activează în Chiscani, Tichileşti, Cazasu şi Gropeni. Tariful perceput este mai mic decât în municipiu: 4 lei de persoană pe lună, faţă de 5,7 lei. Conducerea firmei este mulţumită doar pe jumătate de felul cum merg lucrurile în cele patru comune. "Majoritatea celor cu care am încheiat contractele de salubritate îşi achită facturile. Rata de încasare este mai mare decât în municipiu. Problema este că nu toate gospodăriile au fost de acord să semneze contractul cu noi. Cel mai bine stăm la Chiscani, unde ridicăm deşeurile de la 70% din populaţia comunei. Cel mai rău stăm la Cazasu, unde, deşi localitatea este cea mai apropiată de municipiu, doar 50% dintre locuitori au fost de acord să plătească 4 lei pe lună, pentru a li se colecta deşeurile din faţa porţii", ne-a declarat George Voiculeţ, directorul "Braicata", firma ce a câştigat, până acum, toate licitaţiile pentru serviciile de salubritate în mediul rural. Operatorul concurent, RER Brăila, a licitat dar nu a avut câştig de cauză, fiindcă i-a lipsit o anumită certificare, pe sănătate şi protecţia muncii, după cum motivează directorul George Nedelcu. "Certificatul ăsta, 18.001, nu prea se cere în Uniunea Europeană, dar s-a cerut în judeţul Brăila, pe servicii de salubritate... L-am obţinut şi noi, iar de acum încolo o să ne «batem» cu «Braicata», la licitaţii, strict pe tarife, să vedem cine o să aibă câştig de cauză", ne-a spus Nedelcu, cu gândul la contractele ce urmează să fie scoase la licitaţie de comune precum Tudor Vladimirescu sau Vădeni.
Deşeurile colectate de firmele de salubritate, din localităţile învecinate cu Brăila, sunt transportate la depozitul ecologic de la Muchea, una din cele două locaţii de acest gen autorizate să mai funcţioneze în judeţul nostru. Făureiul mai deţine, pentru propria folosinţă, o groapă de gunoi ce mai are câţiva ani termen de folosinţă.

Procedurile birocratice ţin treaba în loc

Localităţile situate prea departe de municipiu sunt ocolite de firmele de salubritate pe motiv că distanţa pe care trebuie transportat gunoiul este prea mare. Cu excepţia oraşelor Ianca şi Făurei, care au reuşit să-şi pună la punct propriul sistem de colectare, şi a Însurăţeiului, unde un astfel de sistem este pe punctul de a fi înfiinţat, celelalte localităţi au nevoie de ajutorul Consiliului Judeţean. Sprijinul urmează să vină prin intermediul unor containere de mare capacitate ce vor fi transportate cu ajutorul unui cap-tractor la depozitul ecologic de la Muchea. Este vorba despre 11 containere, ce vor fi amplasate în nouă puncte intermediare: Frecăţei, Ianca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Silistraru şi Măxineni. Primăriilor acestor comune şi ale celor învecinate le revine misiunea de a colecta din poartă în poartă gunoiul menajer şi de-al duce, în saci de plastic, la containerul cel mai apropiat.
Problema este că, deşi au trecut trei luni de la închiderea oficială a vechilor gropi de gunoi comunale, această alternativă, a colectării în containere, încă nu a fost pusă în practică. Consiliul Judeţean a reuşit, deocamdată, să achiziţioneze capul-tractor şi doar patru din cele 11 containere. Celelalte urmează să fie aduse în săptămânile viitoare. De ce durează atât? "Procedurile de achiziţie a acestor echipamente sunt complexe şi durează foarte mult. În plus, abia în luna martie a anului în curs am avut confirmarea că această investiţie, în valoare de 6,5 miliarde de lei vechi, va putea fi decontată de Consiliul Judeţean, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, ce urmează să fie implementat în judeţul nostru, cu fonduri europene", ne-a explicat Compartimentul Unităţii Locale de Monitorizare a Serviciilor Publice din cadrul Consiliului Judeţean, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituţiei, Nicu Filoti.
Pe lângă procedurile birocratice de achiziţionare a echipamentelor de transport a deşeurilor, a fost nevoie şi de organizarea administrativă, la nivelul fiecărei comune. Astfel, a trebuit ca toate Consiliile Locale să stabilească taxele percepute populaţiei, pentru plata serviciului de colectare. Ţinându-se cont de starea materială precară a sătenilor brăileni, taxele fixate de consilierii locali vor reuşi cu greu să acopere costul operaţiunilor. La Movila Miresii, de exemplu, s-a stabilit să se încaseze câte 2 lei de persoană, pe lună. "Să vedem cât de suficienţi vor fi aceşti bani. Eu aş vrea să înfiinţez la nivel de comună un serviciu de salubrizare, cu doi anngajaţi şi un casier, dar, având în vedere că, din taxele strânse de la populaţie, trebuie să achităm şi transportul containerului la depozitul de la Muchea, mă tem că nu voi avea bani de salarii pentru acest personal. În primă fază, cred că o să folosesc, la colectarea gunoiului din poartă în poartă, asistaţii social care trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii", ne-a declarat primarul Dumitru Panţuru. Edilul din Movila Miresii este reticent şi în ceea ce priveşte disponibilitatea localnicilor de a da bani pentru a li se colecta deşeurile. "Mai greu să le ceri bani oamenilor, la ce situaţie financiară au unii!", spune acesta.
Cât de eficient va fi acest sistem de colectare, în containere de mare capacitate, urmează să se vadă peste câteva săptămâni, când va fi pus în aplicare. Deocamdată, după ce vor fi achiziţionate şi celelalte containere, urmează să se stabilească un operator de salubritate care să se ocupe de transportul acestora la depozitul ecologic. Operatorul respectiv va fi desemnat în urma unei licitaţii organizate de Asciaţia de Dezvoltare Intercomunitară "Eco Dunărea" Brăila, în care s-au unit localităţile rurale din judeţul nostru, "în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării şi monitorizării în comun a serviciilor de salubritate". Abia miercuri, 14 octombrie, membrii asociaţiei, adică primarii din judeţ, s-au întâlnit, într-o sală de şedinţe a Consiliului Judeţean, pentru a pune la punct detaliile preliminare ale organizării licitaţiei, cum ar fi stabilirea caietului de sarcini, componenţa comisiei de evaluare a ofertelor sau modelul de contract.
Toate aceste chestiuni organizatorice, dar şi lipsa unei culturi a curăţeniei publice, au făcut ca în jurul multor sate să apară grămezi de gunoaie aruncate aiurea de localnici. Este vorba atât de deşeuri menajere cât şi de gunoaie de grajd, pe care mulţi nu se obosesc să le ducă pe propriile terenuri agricole, cum au primit indicaţii de la autorităţi, ci le dau drumul din căruţă pe câte o margine de şanţ. "Până acum a mai fost cum a mai fost, că s-a putut circula pe drumurile de pământ. La iarnă, când aceste drumuri vor deveni impracticabile, nu prea-i văd eu pe cei care au terenul la cinci kilometri de sat să mai meargă cu căruţa până acolo, să-şi ducă gunoiul de grajd. Noi o să urmărim situaţia, cu ajutorul paznicilor comunali, iar unde depistăm că nu se respectă regula, dăm amenzi. Până acum s-au aplicat zece sancţiuni, pentru gunoi de grajd depozitat pe terenul Primăriei", ne-a spus primarul Panţuru, de la Movila Miresii.

Teoretic, viitorul miroase a curăţenie

Starea de improvizaţie care domneşte acum în domeniul colectării deşeurilor în mediul rural ar putea să înceteze cam prin 2013. Atunci este termenul de finalizare a unei importante investiţii, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Consiliul Judeţean speră să atragă fonduri europene în valoare de 25 milioane de euro, pentru construirea unei staţii de compost şi una de sortare a deşeurilor, la Muchea, pentru un nou depozit ecologic, a unei staţii de compost şi unei staţii de sortare, la Ianca, şi pentru o staţie de transfer, la Însurăţei. Din acel moment, toate localităţile din judeţ ar trebui deservite de operatori de salubritate, iar mare parte din deşeuri vor putea fi valorificate, ca îngrăşământ sau pentru reciclare, cum se întâmplă în ţările civilizate ale Uniunii Europene. Până atunci, însă, judeţul Brăila va suferi la capitolul gestionării deşeurilor, iar odată cu el suferă şi mediul încojurător, aşa cum lesne se poate vedea, pe câmpuri şi de-a lungul şoselelor sau liniilor de cale ferată şi pe malurile apelor curgătoare.




Like / Share

Comentarii