Campania anticorupţie a degenerat într-o cruciadă, iar apetitul nesatisfăcut al publicului pentru dreptate pune în discuţie viitorul democraţiei, scrie Patrick Bashman în articolul "Mania anticorupţie a României", publicat de The New York Times.
"În noiembrie 2014, Klaus Iohannis, liderul Partidului Naţional Liberal, a fost ales preşedinte, cu o platformă electorală populistă pentru combaterea corupţiei, succedându-i lui Traian Băsescu, care susţinuse în ultima perioadă o campanie anticorupţie ce părea relativ lipsită de agresivitate. Pentru domnul Băsescu, acesta era un instrument politic util pentru atacarea adversarilor, dar şi pentru atenuarea criticilor americane şi europene privind guvernarea României. Însă manevra lui a fost tardivă", explică Basham, director al Institutului pentru Democraţie.
"Prin victoria lui Iohannis, eforturile anticorupţie au devenit exagerate (...) După ce acţiunile judiciare lansate în timpul preşedintelui Băsescu au generat în peste 1.000 de condamnări de politicieni şi oameni de afaceri în 2014, campania anticorupţie s-a dovedit a fi o temă politică esenţială. Acum domneşte populismul crud. Televiziunea relatează fără oprire despre orice delict. În condiţiile în care instanţele au rate de condamnare de peste 90%, zeci de politicieni din principalele partide politice au căzut în dizgraţie", continuă analistul, notând că s-a ajuns ca România să nu mai aibă locuri în închisori.
Stat tip procuratura
"De fapt, corupţia este endemică în viaţa de zi cu zi din România, iar situaţia politică reflectă realitatea socială. Se presupune că toţi cei din politică şi din mediile de afaceri au activităţi ilegale. (...) Ascensiunea statului de tip procuratură îi ameninţă chiar şi pe cei din sistem", continuă Basham. "Este o practică obişnuită ca suspecţii să fie supuşi presiunilor pentru a dezvălui numele unor complici în schimbul unor pedepse mai uşoare. De asemenea, este o rutină ca rude ale suspecţilor să fie arestate pentru a ca procurorii să aibă instrumente suplimentare de presiune. (...) În pofida dezminţirilor oficiale, toată lumea ştie că instanţele nu sunt atât de independente din punct de vedere politic cum ar trebui", explică autorul articolului, citat de mediafax.ro.
